Militantismul feminin şi teoriile de gen (II)

Studiile de gen reprezintă un sub-domeniu al investigaţiilor culturale ce proliferează în ultimele două decenii în cadrul dezbaterilor animate de problematica relaţiei bărbat-femeie. Această inepuizabilă temă de discuţie marchează istoria civilizaţiilor într-o dialectică a relaţiei dintre genuri, locul şi rolul femeii în societate constitutind o sursă de opinii generatoare de atitudini de cele mai multe ori contrarii discursului, fie el oral sau scris.

Recent, la Editura Foxtrot din Chişinău, a apărut volumul „Po(ï)etosfera şi proiecţii hermeneutice„, scris de rafinata intelectuală, universitar şi director al Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Elena Prus, activ prezentă în spaţiul cultural românesc, cu lucrări ce se disting prin modernitatea abordării şi largă deschidere spirituală.

În acest sens, Elena Prus ne propune în ultima sa carte un capitol intitulat „Sfera Gender”, pretext de trecere în revistă a unor aspecte ale tematicii conştiintei de gen, ca de exemplu: „Civilizaţia paritară”, „Gender: identitate, egalitate şi diferenţă de gen”, „Egalitatea între femei şi bărbaţi: criteriu fundamental al democraţiei”, „Noua femeie, emblemă a emancipării”,…

Autoarea se constituie ea însăşi într-un model al militantismului feminin prin literatură şi artă, având o experienţă de expert la Consiliul Europei în problema egalităţii de şanse prin educaţie, iar în prezent, de Vicepreşedinte al Organizaţiei de Femei a Partidului Liberal în Republica Moldova.

Preocupată de situaţia femeii în spaţiul quasi-viril al politicului şi intitutionalului, Elena Prus vine cu câteva exemple şi interpretări legate de prezenţe feminine în Europa şi în lume, cu precădere în arealul francofon şi românesc. Autoarea încearcă să răspundă unor întrebări, precum: „Ce este egalitatea între femei şi bărbaţi?”, „Mai există oare în Europa probleme de egalitate a genurilor?”, „Ce este modul de abordare integrat de egalitate şi care sunt originile acestuia?”, „Ce obstacole pot apărea în demersul abordării modului integrat de egalitate?”. Se prezintă metodologia demersului integrat de egalitate în viziunea Consiliului Europei, tehnicile, instumentele şi actorii acestuia. Autoarea sugerează importanţa construirii unui program politic al demersului integrat de egalitate şi aduce exemple de bune practici în abordarea integrată a egalităţii.

Această recuperare a genului deschide o bio-politică a raportului dintre genuri care formează una din axele fundamentale ale modernităţii. Astfel, se apreciază că orice organizare politică este însoţită de o „redefinire a identităţilor de gen”. Elena Prus crede că marcarea diferenţelor de gen reprezintă o formă de putere, iar indiferenţa faţă de gen se situează în centrul crizelor identitare ale societăţii moderne. Mai mult decât atât, se aminteşte faptul că organismele internaţionale recomandă participarea plenară a femeilor pe picior de egalitate cu bărbaţii în toate sectoarele vieţii, ceea ce constituie o garanţie a supravieţuirii şi a consolidării sistemului democratic.

O participare reală a femeilor la viaţă politică şi publică este unul din argumentele pentru existenţa unei democraţii veritabile şi mature.

Arta – promotor al dialogului valorilor dintre România şi Republica Moldova

Declaratie politica

23.02.2010

Un nou moment de întărire a dialogului valorilor care unesc Republica Moldova şi România într-un singur limbaj, cel al artei, va avea loc miercuri, 24 februarie 2010, în Sala de Expoziţii “Constantin Brâncuşi” din Palatul Parlamentului. Aflată sub organizarea Camerei Deputaţilor, expoziţia de artă plastică a cunoscutului pictor român de la Chişinău, Cezar Secrieru, intitulată “Spectacolul metafizic al culorilor”, exploatează valenţele universale ale picturii contemporane, într-o simfonie de culori şi forme ce trimit către dialogul european al culturilor şi chiar, de ce nu, către conceptul lui Mircea Eliade de “istorie a culturilor deschise”.

Oameni de cultură dar şi politicieni, artişti dar şi universitari cunoscuţi, reprezentanţi ai unor instituţii de stat de pe ambele maluri ale Prutului vor recepta mesajul artistic al pictorului Cezar Secrieru, transformat într-un discurs perfect individualizat prin care acesta părăseşte spaţiul terestru, explorând zonele vizibilului de dincolo de aparenţe, intimitatea fiinţei şi spaţiile abisale ale misterului.

Născut la Fălticeni în 1962, Cezar Secrieru este românul cu un parcurs existenţial particular, părăsind România pentru a studia artele la Chişinău unde rămâne, în continuare,  contribuind activ la unitatea spaţiului românesc. Românul – moldovean este primul artist plastic  ce a reprezentat Republica Moldova cu expoziţii personale la instituţii europene importante: Consiliul Europei (Strasbourg), Organizaţia Naţiunilor Unite (Geneva), Organizaţia Internaţională a Telecomunicaţiilor (Geneva), revenind regulat în România cu prilejul unor evenimente culturale de excepţie (Academia Română, Universitatea “Al. Ioan Cuza – Iaşi”, Universitatea “Ştefan cel Mare” – Suceava, Biblioteca “I.G. Sbierea – Suceava”). Consilier artistic al Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Cezar Secrieru se încadrează prin arta sa militantă în strategia de deschidere a Republicii Moldova către Europa, strategie puternic susţinută de Guvernul României şi de Preşedintele Traian Băsescu.

Evenimentul de sub cupola Palatului Parlamentului, încărcat de simbolistica “podului de flori”, demonstrează că “podul de artă”, alături de ”podul de carte” reprezintă căi de comunicare durabile între cei care (re)construiesc spaţiul românesc, profund integrat Noii Europe.

Stimaţi colegi, închei prin a vă invita miercuri, 24 februarie 2010, orele 12.00 la  “Spectacolul metafizic al culorilor” ce va avea loc în Sala de Expoziţii “Constantin Brâncuşi” din Palatul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Deputat PD-L,

Prof. univ. dr. Sanda-Maria ARDELEANU