Archive for Iulie 2011

Inaugurare Baza de tratament „Virgil Săhleanu”

Iulie 25, 2011

Baza de tratament „Virgil Săhleanu” din cadrul Complexului Cultural Turistic „Casa Naționalităților” – Cacica a fost inaugurat duminică, 24 iulie 2011

Această prezentare necesită JavaScript.

MECTS – o adevărată echipă competentă, pragmatică, dinamică sau educația între realitate și denigrare

Iulie 24, 2011

Timp de două zile, 22-23 iulie, m-am aflat, la Suceava, alături de conducerea  Inspectoratului Școlar Județean, la programul dens și chiar captivant prin noutate propus de conducerea MECTS pentru întâlnirea de lucru a inspectorilor școlari generali.

O echipă reprezentativă, formată din directorul general pentru învățământ  preuniversitar, Liliana Preoteasa,  un director pentru învățământ  preuniversitar, Tania Sandu, directorul general cu resurse umane, Corina Marin,  directorul pentru patrimoniu, Bogdan Popoviciu, directorul adjunct pentru învățământ tehnic și profesional, Zoica Vladut, secretarul general adjunct,  Ioana Lazar și consilierii Ministrului și al Secretarului de Stat, Maria Busoni, respectiv Tudorel Urian, în fruntea cărora s-au aflat însuși Ministrul, Daniel Petru Funeriu și Secretarul de Stat pentru Învățământ Preuniversitar, Oana Badea, a animat dialogul cu cei 42 de inspectori școlari generali din toată țara.

Această întâlnire a fost un adevărat eveniment, deși caracterul eminamente  lucrativ nu a permis nici o manifestare de festivism, cuvinte goale de conținut sau fraze rostite de complezență. „Desantul” conducerii MECTS la Suceava, sub grija organizatorilor dibaci și profesioniști, dar și sub aura școlii sucevene ale cărei rezultate sunt recunoscute ca incontestabile, a permis , chiar de la deschiderea întâlnirii, lansarea unor propuneri concrete și realiste ce privesc soarta copiilor și a tinerilor români în viitorii ani.

Măcar două elemente îmi permit să apreciez  reuniunea de lucru de la Suceava ca fiind un important eveniment național: în primul rând,  momentul desfășurării ei, la finalul unui an de tranziție între „vechi” și „nou” pentru învățământul românesc, vorbindu-se , odată cu 1 septembrie 2011, despre „o schimbare la față” a sistemului (Oana Badea), pe principiul „întoarcerii la ceea ce era bun în școala românească”; în al doilea rând, numărul mare de „noutăți absolute” lansate cu această ocazie, printre care amintim:  introducerea sistemelor de monitorizare a situației absențelor în școli, implementarea  orei de lectură la clasele I-VIII, Ministerul agreând și ideea introducerii în curriculum a unei ore de gramatică la liceu, măsurile de stimulare a dezvoltării și perfecționării  resursei umane, Daniel Petru Funeriu insistând asupra importanței capitale a calității omului de la catedră sau a „omului din spatele camerelor”.

Sinceritatea dialogului angajat de reprezentanții Ministerului a fost, în opinia mea, absolută. Exemplific prin câteva situații: atunci când, frontal, inspectorii școlari generali au fost întrebați, la capitolul „depolitizare”, daca au resimtit presiuni politice, s-a ridicat (totuși) o mână;   la prezentarea concluziilor legate de bacalaureatul 2011, sesiunea din vară, inspectorii generali au invocat actantul „meditator”, ca participant direct la pregătirea și evaluarea elevului. Tot de „sinceritate”, ca o provocare,  țin și întrebările formulate de Liliana Preoteasa: „Ce nu a fost în ordine în sistem?”; „De ce nu se fac (bine) orele?” ; „Cum trebuie să lucrăm la noul curriculum și, mai ales, cum va trebui să-l implementăm?” ;”Care este raspunderea noastră, a celor de la clasă?”; „Cum va trebui inspecția școlară să sprijine procesul îmbunătățirii calității?”…

Dialogul democratic a permis ca, și la Suceava, propunerile să vină, uneori pe bază de vot, din partea școlilor și a județelor (problema camerelor de luat vederi, a implementarii sistemului de monitorizare a absențelor, a uniformei școlare, a contestațiilor la bacalaureat…). A fost evident că exercițiul democratic al dialogului nu a început la Suceava, printr-o regie de moment. Este inconturnabil faptul că rezultatele implementarii principiilor noii Legi a educației au încurajat și remotivat sistemul, pe actorii și decidenții lui. S-a lucrat într-un permanent dialog, într-o echipă creativă și bine coordonată.

Dincolo de fermitatea prezentării măsurilor de implementare a noii Legi a educației, de competența desăvârșită a tuturor vorbitorilor în explicarea deciziilor uneori „dureroase” dar necesare, cu raportare permanentă la tradiția învățământului românesc, dar și la nevoia racordării noastre la cerințele europene, la Suceava s-a spus clar că se intră, odată cu 1 septembrie, într-o „altă paradigmă’ (Oana Badea) , generată de o nouă structură , mult îmbunătățită, a anului școlar, de continuarea măsurilor ce vizează o evaluare corectă care să ne conducă, mai ușor, către o evaluarea standardizată („aceleași exigențe la bacalaureatul din toamnă”, cf. Daniel Petru Funeriu), de accentul care se va pune pe calitatea formării și perfecționării resursei umane.

Nici optimismul,  de care avem cu toții nevoie atunci când incepem o nouă etapă în viața sau în munca noastră, nu a lipsit din discursurile ministeriale. Un optimism realist, rezultat dintr-o investigare pragmatică a situației. De exemplu, analiza situației de la bacalaureat a permis, pe baza interpretării datelor, formularea concluziei pertinente, în toamnă, au șanse mari să treacă acest examen  aproximativ 64000 de elevi (cei care au picat la o singură probă și cei care au luat toate probele, neîntrunind media de promovare a examenului), putându-se, astfel, ajunge la un procent de promovabilitate de 60% per total bacalaureat 2011. Aceasta, în condițiile menținerii aceluiași nivel de exigență, ale generalizării sistemului de supraveghere cu camere video și ale evaluării corecte.

S-a mai vorbit despre admiterea în liceu și nevoia de a dezvolta sistemul de consiliere și orientare școlară și profesională, despre necesitatea extinderii învățământului tehnologic și vocațional, de școala inclusivă și „școala altfel”, de progresia nivelului de pregătire a elevilor, de bacalaureatul diferențiat, de titularizarea de anul viitor, dar și de examenul de suplinire de anul acesta care va respecta aceleași exigențe de la titularizare, pentru încurajarea promovării unei pregătiri corespunzătoare a dascalilor, despre investiții… Nu puține au fost trimiterile către învățământul universitar, ceea ce a impus formularea propunerii unor întâlniri comune rectori-inspectori școlari generali (Sanda-Maria Ardeleanu). Preluând ideea de a-i învăța pe copii „cum să cheltuie banii” (Gheorghe Flutur), s-a deschis o întreagă dezbatere despre învățarea antreprenorială și implementarea concepției antreprenoriale, a dezvoltării comportamenului antreprenorial care înseamnă, de fapt, o nouă atitudine față de muncă, de management, bani, produs.

Oameni de școală, devotați și dedicați, au cântărit rezultatele muncii lor, cu gândul la copii și tineri. Au fost de acord că schimbarea nu trebuie făcută de dragul schimbării, dar că ea trebuia să se producă, impusă, ca o necesitate.  Și nu în ultimă instanță, că „toată lumea trebuie să se simtă bine în școală” (Liliana Preoteasa).

Avem echipă providențială pentru a conduce învățământul românesc la standardele dorite și absolut necesare pentru întreg spațiul european.

10 ani de tradiție a Școlii Internaționale de Vară Suceava-Cernăuți

Iulie 15, 2011

Acum 10 ani, la inițiativa Departamentului de Relații Internaționale a  Universității din Suceava și cu concursul colegilor de la Universitatea „Yurii  Fedkovici” din Cernăuți, se desfășura prima ediție a Școlii Internaționale de  Vară Suceava-Cernăuti. Acțiunea se infiripa într-o perioadă de aur a relațiilor  dintre cele două universități, conduse de doi rectori străluciți, personalități științifice eminente dar și suporterii deschiderii internaționale și ai colaborării interuniversitare, astăzi mult regretatul academician Emanuel  Diaconescu și profesorul universitar Stephan Kostyshyn.

Tema generală a acestei Școli de vară a fost și a rămas, până la ediția de anul  acesta, Limba, cultura și civilizația română/ucraineană, iar schimburile de  studenți și cadre didactice s-au desfășurat an de an, simultan, la Suceava și  Cernăuți, în prima jumătate a lunii iulie.

M-am întâlnit în această dimineață cu participanții la cea de a zecea ediție. A  fost emoționant, dar mai ales util. Am vorbit despre poezie, despre teatru,  despre reforma europeană din educație, despre integrarea noastră în această  mișcare deloc ușoară, despre compatibilizarea diplomelor, despre identitate  culturală, lingvistică în contextul Noii Europe, despre plurilingvism, despre  relațiile dintre universitățile noastre.

La momentul întrebărilor, mi s-a înaintat o propunere, pe care va trebui să o  susținem: elevii din clasele cu predare în limba română din Cernăuți să facă, înainte cu un an de terminarea liceului, o excursie la Suceava, pentru a putea  opta, eventual, în cunoștință de cauză, să-și continue studiile la Universitatea „Ștefan cel Mare”.  Același lucru să îl facem și noi, cu absolventți claselor cu  predare în limba ucraineană. Să întărim Facultățile de Litere și Științe ale Comunicării, cu specializarea Ucraineană, de la Suceava și Filologie Clasică și  Română, de la Cernăuți, să încurajăm mobilitatea internațională în această zonă,  parte a Europei lărgită.

Mulțumesc tuturor celor care au susținut importanta manifestare de-a lungul  anilor, rectorilor celor două universități, echipelor celor două departamente de  relații internaționale, decanilor facultăților, dar și profesorilor-lectori,  tuturor participanților.

La mulți ani, Școala de Vară Suceava-Cernăuți!

Această prezentare necesită JavaScript.

Dezbatere asupra politicilor privind educaţia continuă a adulţilor

Iulie 15, 2011

Institutul Român de Educație a Adulților (IREA) în numărul inaugural al acestui newsletter, a lansat spre dezbatere câteva întrebări, privind politicile pentru promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii:

                                        

1.Ce înţelegeţi dvs. prin educaţie continuă a adulţilor (ECA)?

2.Cum poate deveni sistemul românesc de educaţie pentru adulţi, mai flexibil, inclusiv şi articulat?

3.Media ratei de participare a adulţilor la formarea profesională continuă din România este de 1,6%, faţă de 9,9%, media
UE. Ce ar trebui să conţină un plan naţional de acţiune pentru creşterea participării adulţilor la educaţie şi învăţare de-a lungul întregii vieţi, în
contextul Strategiei Europa 2020?

4. Cum vedeţi descentralizarea instituţilor abilitate în educaţia continuă a adulţilor, la nivel regional şi local şi cine ar putea să implementeze politicile educaţionale odată descentralizate?

5.Cum putem implica mass-media, societatea civilă şi blogosfera în promovarea politicilor publice privind ECA?

6.Ce tip de politici publice cu privire la ECA, promovaţi ca parlamentar în colegiul dvs.?

http://www.irea.ro/ro/images/docs/newsletter2_irea.pdf

http://www.facebook.com/irea.uvt

Interviul in extenso il puteti regasi la adresa: http://www.irea.ro/ro/noutati.html