Archive for Decembrie 2014

Scrisoare de Sărbători

Decembrie 22, 2014

Un an întreg visăm la Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului, urmată de momentul trecerii pragului Noului An, apoi de Sfintele Sărbători ale Începutului de An.

Un an întreg pregătim momentul bilanțului, dar și deschiderea, sub bune auspicii, a anului ce vine.

2014 a fost un an încărcat, de bune și mai puțin bune, dar în aceste zile uităm neîmplinirea și ne bucurăm de reușită, cu gândul la viitor.

Vă doresc, dragi prieteni, ca întreaga perioadă a sfârșitului de an și începutului de Nou An să Vă înveselească, aducându-Vă micile bucurii care ne fac viața mai frumoasă. Să trăim momentele faste ale tradițiilor noastre, să simțim românește, să primim colindătorii și urătorii și să le deschidem poarta celor care vor să ne transmită gândul lor.

Și așa cum stă bine oricărui creștin, să iertăm și să ne iubim aproapele, ca semn că vrem să pășim cu dreptul în noul timp.

Vă doresc tuturor un Crăciun vesel în colindele neamului! Sper, și pentru Dumneavoastră, ca 2015 să fie, cu adevărat, rodul trăirilor și suferințelor noastre, înspre o viață mai bună și un timp al prefacerii.

La mulți și buni ani!

Sărbători fericite!

2

O pagină din istoria românilor

Decembrie 21, 2014

Încărcată de evenimente prezente aflate sub aura evenimetului istoric al Revoluției române din 1989, ziua de 21 decembrie 2014 este o pagină din istoria românilor.

Mulțumim Președintelui României Traian Băsescu pentru ceea ce a făcut timp de 10 ani pentru propășirea țării pe calea democrației și a afirmării europene.

Îl așteptăm pe Președintele României Klaus Iohannis pentru a continua și a construi, împreună cu toți românii, România lucrului bine făcut.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Casa de Cultură a Sindicatelor – victimă a disprețului autorităților față de Cultură

Decembrie 17, 2014

După ce în noiembrie 2013, participând la un eveniment organizat în Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava, am văzut lucrările de „amenajare” a unui bar care se efectuau în foaierul acestei clădiri, cunoscând valoarea și istoria edificiului, reprezentativ pentru curentul arhitectural denumit funcționalism liric, am luat imediat legătura cu persoane și instituții care puteau stopa acest nou atentat la patrimoniul cultural al Sucevei.

Din noiembrie 2013, demersurile mele au continuat și, în repetate rânduri, chiar de la tribuna Parlamentului, am tras semnale de alarmă cu privire la situația Caselor de Cultură ale României, victimele unor ințelegeri obcure între municipalități, grupuri de sindicate și agenți economici, ale căror urmări se văd cu ochiul liber la Suceava.

Nu m-am oprit doar la nivelul atitudinii publice locale și naționale ci, în aprilie 2014, am depus în Parlamentul Românei Proiectul legislativ înregistat cu nr. 319/16/04/2014, la care am lucrat cu specialiști, din dorința de a găsi o soluție pentru protejarea Casei de Cultură de la Suceava dar și a altor clădiri aflate în situații similare pe teritoriul României. Propunerea mea legislativă a fost semnată de 50 de colegi parlamentari.

A expirat anul de grație noiembrie 2013 – noiembrie 2014 în care am așteptat ca Primăria Suceava să ia, conform promisiunilor făcute, măsurile corecte privind clasarea dar și stoparea amenajărilor făcute în foaierul Casei de Cultură și readucerea acestuia la forma arhitecturală inițială. Însă  lucrările au continuat, iar, la exterior, lipite de fațada edificiului, sfidează mesele unei terase ca atâtea altele, fițoase și kitchoase, care au inundat fostul Centru vechi al Sucevei, ras nemilos de pe suprafața pământului în anii ’60 – ’70. Mai mult, parcă rușinându-se de ceea ce a fost odată, actuala Casă de Cultură a Sindicatelor nu-și mai afișează nici măcar titulatura decât pe o latură a clădirii, numele firmei cotropitoare tronând pe fațada principală.

Cu stupoare și indignare, am aflat că Primăria Muncipiului Suceava a abandonat operațiunea de clasare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava în rândul obiectivelor de patrimoniu, în noiembrie 2014 expirând termenul de înaintare a dosarului în cauză, clasarea fiind suspendată.

În acest moment, Casa de Cultură a Sindicatelor de la Suceava, altădată edificiu simbol al orașului, acum o clădire cu statut incert, „vândută”  sub scuza tentativelor de  „supraviețuire” și de „rentabilizare” a activităților ce se desfășoară aici, nu poate beneficia de nicio oportunitate de finanțare de la bugetul de stat.

Fac un apel către societatea civilă a Sucevei, dar și către toti colegii parlamentari pentru ca, într-un efort comun, să oprim sabotarea Culturii la Suceava. Pentru 2015 îmi doresc terminarea lucrărilor la Centrul Cultural Bucovina dar, la fel de mult, intrarea Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava în rândul patrimoniului nostru cultural.

Educația românească fără perspective de dezvoltare

Decembrie 15, 2014

Bugetul Educației pe anul 2015 demonstrează că, în continuare, învățământul nu este o prioritate pentru Guvernul Ponta. Din acest buget al stagnării, constatăm că dezvoltarea educației și cercetării, promisă în campania electorală, a rămas la stadiu de promisiune neonorată.

Majoritatea capitolelor din proiectul de buget pentru Ministerul Educaţiei au suferit scăderi. Nu există creşteri alocate pentru cercetare, pentru burse şi programe educaţionale pentru elevi şi profesori, pentru reparaţii de şcoli sau pentru dotarea laboratoarelor şi a bibliotecilor.

Având în vedere că o parte dintre sumele alocate pentru educaţie sunt prevăzute pentru acordarea drepturilor de natură salarială câştigate în instanţă, putem vorbi, chiar de o scădere reală a bugetului pentru 2015. În cifre, contabiliceşte, realitatea poate fi cosmetizată, în fapt, vorbim despre o scădere a oricărei perspective de calitate şi performanţă.

PNL consideră că bugetul educaţiei trebuie să pună accentul pe:

  1. Conectarea şcolii la piaţa muncii. Aceasta se poate obţine prin triplarea numărului de  burse pentru învăţământul profesional şi creşterea finanţării per elev şi student.
  2. Investiţii în infrastructura şcolară;
  3. Majorarea burselor pentru elevi, studenţi şi doctoranzi;
  4. Întărirea educaţiei permanente a elevului prin generalizarea programului Şcoală după Şcoală;
  5. Consolidarea şi generalizarea educaţiei copiilor prin punerea în aplicare a contului educaţional al fiecărui nou-născut;
  6. Concretizarea educaţiei continue prin finanţarea şi punerea în practică a Masteratului Didactic.

Pentru acestea, MEN are nevoie de alocarea a minim 5% pentru educaţie, a 1% din PIB pentru cercetare şi nu doar de 3,54% din PIB.

Am depus și voi susține următoarele amendamente la proiectul de buget pentru 2015. Acestea sunt amendamente realiste şi sustenabile, care vin în sprijinul şcolii şi al viitorului României:

  1. a) Burse profesionale. Solicităm triplarea numărului de burse pentru învăţământul profesional de la 36.000 la 108.000 şi creşterea bugetului pentru învăţământul profesional de la 25.000 (de mii de lei) la 75.000 (de mii de lei) pentru anul viitor.

Venim în sprijinul ministrului educaţiei care a propus ca elevii care obţin sub nota 5 la testele de Evaluare Naţională să fie redirecţionaţi către şcolile profesionale. Prin această soluţie simplă stopăm abandonul şcolar şi creştem şansele elevilor care au înclinaţii pentru domenii teoretice să studieze la liceu, iar pentru cei cu bune aptitudini tehnice să beneficieze de o pregătire de calitate.

  1. b) Investiţii în infrastructură prin suplimentarea bugetului Ministerului Educaţiei Naţionale cu suma de 170.000 ( de mii de lei) pentru Reparaţii capitale aferente activelor fixe.

De mai bine de doi ani de zile au fost stopate investiţiile în repararea şi reabilitarea şcolilor. În sute de şcoli, elevii învaţă în continuare înghesuiţi în imobile vechi, iar noile construcţii, care sunt nefinalizate, se degradează pe zi ce trece. Banii sunt necesari şi pentru racordarea şcolilor din mediul rural la apă curentă şi canalizare. Este inadmisibil ca în secolul XXI România să aibă sute de şcoli cu toalete în curte!

  1. c) Majorarea burselor şcolare prin dublarea sumelor destinate burselor de la 470.198 (de mii de lei) la 900.000 ( de mii de lei). Alocările bugetare pentru burse nu acoperă costurile reale ale programelor de studiu, acestea fiind cu mult mai mari faţă de sumele primite pentru burse.
  2.         d) Generalizarea programului Şcoală după Şcoală prin acordarea sumei de 150.000 de lei.

Între 37% şi 40% dintre elevii de 15 ani din România abia ştiu să citească, să scrie şi să calculeze. Aceasta este performanţa elevilor români la ultimele teste PISA. În acelaşi timp, una din trei familii întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte supravegherea copilului după orele de şcoală. Toţi aceşti copii au nevoie de un program de tipul ”After-school”.

  1. e) Majorarea cu 30.000 de lei a bugetului pentru cercetare. România se confruntă cu o gravă subfinanţare a cercetării şi învăţământului superior. Acest lucru are nu doar repercusiuni pe termen scurt, ci şi pe termen lung.

Acestă sumă propunem să fie alocată pentru creşterea finanţării pe student şi direcţionarea unei părţi din aceasta spre dotarea laboratoarelor cu aparatură perfomantă.

  1. f)  Finanţarea Contului Educaţional prin majorarea bugetului MEN cu 450.000 (de mii de lei). Conform art. 356 din LEN 1/2011, fiecare nou născut trebuie să primească 500 de euro în CONTUL PENTRU EDUCAŢIA PERMANENTĂ. Această prevedere nu se aplică. Suma propusă poate asigura viitorul a aproximativ 200.000 de nou-născuţi anual.
  2. g) Finanţarea prin suplimentarea bugetului MEN cu 40.000(de mii de lei). Calitatea învăţământului românesc depinde nu doar de nivelul de finanţare, ci şi de gradul de pregătire a fiecărui dascăl. Masteratul didactic este programul capabil să încurajeze tinerii studenţi să îmbrăţişeze profesia de dascăl şi să aducă în faţa elevilor cadre didactice tinere, bine pregătite. Conform LEN 1/2011, beneficiarii masteratului didactic vor primi o bursă echivalentă unui salariu de debutant. În fiecare an, avem nevoie, în medie, de 4000 de profesori pregătiţi.

Actuala propunere de buget pentru Ministerul Educaţiei Naţionale nu oferă  României posibilitatea de dezvoltare demonstrând că în continuare învățământul este tratat cu dispreț, fapt ce mă duce, din nou, cu gândul la Republica Moldova unde Guvernul alocă Educației 8% din PIB, iar pe plan local, municipalitățile dirijează prioritar fonduri importante către școli,oferind mese calde elevilor în cantine proprii.

La nivelul județului Suceava, am depus, împreună cu senatorul Gheorghe Flutur și deputatul Ioan Balan, 65 de amendamente dintre care 29 vizează unități de învățământ. Conform promisiunii, am formulat un amendament privind amenajarea unei grădinițe cu program prelungit în cartierul Obcini. Am solicitat suplimentări ale bugetului pentru diverse reparații și dotări în școlile și liceele sucevene și, nu în ultimul rând, pentru reabilitarea unor segmente din campusul Universității “Ștefan cel Mare”.