Archive for Iulie 2014

Agenda mea – iulie 2014

Iulie 31, 2014

Activitate la Cabinetele Parlamentare din Centru și Ițcani:

  • audiențe în cadrul programului săptămânal, întâlniri cu cetățenii; problematica a vizat: inițiative sau modificări legislative privind sistemul de educație, piața muncii, sistemul de sănătate, sprijinirea unor cazuri sociale, protecției mediului;
  • redactarea de memorii, adrese și interpelări autorităților competente în vederea rezolvării problemelor venite de la cetățeni;
  • sprijinirea organizării seminarului motivațional pentru copii intitulat Când voi fi mare, Voi fi .. bogat .

Activitate în Colegiu:

  • demersuri pentru organizarea Micului Dejun cu Rugăciune la Putna în perioada 24-27 septembrie 2014;
  • organizarea calendarului de activități din cadrul Programului Alianței Civilizațiilor – ONU.

Activitatea în Parlament:

  • participare Sesiune extraordinară – 2-3 iulie 2014.

Activitate în cadrul Partidului Democrat Liberal:

  • participare la ședința BPL a PDL Suceava– 18.07.2014.

Activitate profesională:

  • în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.

Actvitate internațională:

–           participare la Reuniunea Rețelei femeilor-parlamentar a APF la Ottawa (Canada) – 5.07.2014;

–           participare la lucrările Comisiei de Educație, comunicare și cultură din cadrul APF – Ottawa (Canada) – 06.07.2014;

–           participare la lucrările celei de-a 40-a Sesiuni plenare a Adunării Parlamentare a Francofoniei – Ottawa (Canada) – 07.07.2014.

Prezența în mass-media:

 

Blog Sanda-Maria Ardeleanu – “Cuvântul … dinspre și către mine …”:

“ În Canada, bătălia pentru limba franceză a fost câștigată ”

Al treilea Plan național cadru al României pentru Alianța Civilizațiilor (2014-2016)

De Ziua Frantei

A 40-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei

Sesiune plenară

A 40-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei

Lovitură de grație aplicată învățământului din România

2 iulie 2014 – Zi istorică pentru toți românii

 

Anunțuri

“ În Canada, bătălia pentru limba franceză a fost câștigată ”

Iulie 17, 2014

„Crai Nou” – 17.07.2014

–         interviu realizat cu prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu –

Prof. univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava reprezintă ea însuși o instituție. Are o cultură profundă și ca profesor de limbă și literatură franceză și-a însușit temeinic limba franceză. Francofonia a purtat-o în Africa și pe continentul American, acolo unde se vorbește limba franceză. Ea poate fi asemuită cu o franțuzoiacă din centrul Parisului. Vorbește perfect limba literară franceză, este o cunoscătoare a culturii franceze și o admiratoare a poporului francez. Din interviul de față, din spusele ei, vom vedea ce este limba franceză în Canada și cât de importantă este această limbă pentru o parte a populației canadiene.

 

  1. Aţi revenit recent din Canada. Se ştie faptul că în Canada se vorbesc două limbi, engleză și franceză.  De ce această importantă reuniune francofonă în Ottawa, zonă considerată mai degrabă anglofonă?

Am participat, în perioada 4-9 iulie, la cea de-a 40-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), care s-a desfășurat la Ottawa-Canada. Delegația României a fost formată din trei deputati, alături de mine fiind prezenți domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, membru al Comisiei de politică externă a APF și domnul deputat Daniel-Stamate Budurescu, membru al Comisiei de Afaceri parlamentare a APF, și un senator, în persoana domnului Georgică Severin. Ca președinte al Delegației Parlamentului României la APF, am avut onoarea de a conduce această importantă reprezentare a României în problematica Francofoniei politice, APF-ul fiind cel mai înalt organism consultativ de care beneficiază 79 de state și guverne, în calitate de secțiuni membre (49), secțiuni asociate (16) și observatori (14). APF-ul ilustrează o formă nouă, modernă a diplomației, și anume diplomația parlamentară.

Faptul că această ultimă sesiune a APF a avut loc la Ottawa nu este întâmplător, așa după cum bine ați remarcat. Canada este un spațiu al diversității în care, începând cu 1969, există două limbi oficiale: engleza (vorbită de cca 85% dintre locuitori) și franceza, vorbită de 30,7% dintre canadieni. De fapt, chiar dacă, Ottawa, capitala Canadei, este o zonă anglofonă, limba franceză este cunoscută de toți locuitorii, democrația lingvistică împletindu-se în mod limpede cu respectul față de legile statului canadian și prevederile constituționale. Apoi, la Ottawa, fostul senator canadian Andrée Champagne, fost președinte al APF, a predat mandatul noului președinte, domnul Paul McTyre, deoarece Constituția Canadei stipulează că la vârsta de 75 de ani orice politician – parlamentar sau aflat pe o altă funcție – e obligat să se retragă la pensie. Tot la Ottawa, s-a pregătit și următorul Sommet al Francofoniei, ce va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie 2014, la Dakar – Senegal, și care, pe lângă dezbaterea temei legate de rolul tinerilor și al femeilor în viitorul Francofoniei, ca vectori ai păcii și stabilității, va aduce schimbarea la vârful Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) ilustru reprezentată de legendarul Abdou Diouf.

Iată doar câteva dintre argumentele care mă determină să consider această a 40-a Reuniune a APF ca una de răscruce pentru destinele Francofoniei. De altfel, s-a și aprobat noul cadru strategic al APF-ului pentru perioada 2013-2017, schimbarea de generație în conducerea organismelor francofone fiind dublată de o reflecție profundă asupra viitorului și a rolului acestora în susținerea valorilor care au impus Francofonia în lume.

  1. Întâlnirile Dumneavoastră în cadrul Francofoniei au fost benefice. Vă rugăm să ne spuneți câte ceva despre aceste întâlniri.

Reprezentarea României pe această zonă este la fel de importantă ca orice altă dimensiune internațională a prezențelor românești la înalt nivel. România a fost prezentă la dezbaterile pe probleme de educație, de politică externă, de afaceri parlamentare. România a fost prezentă prin intervențiile noastre în chestiunile importante discutate în cadrul Rețelei femeilor a APF, a fost prezentă și cu propuneri pentru Sommet-ul de la Dakar, prezentate în plenul reuniunii. România a fost menționată în statisticile APF-ului la capitole cum ar fi progresele privind reprezentarea femeii în organismele de decizie (chestiunea cotelor și a accesului femeilor la noile tehnologii), a promovării formelor de învățământ dual, dar și în Raportul intermediar privind Parlamentul, presa, mass-media și democratizarea. În intervențiile mele din cadrul Rețelei femeilor-parlamentar, ca membru al biroului acesteia, sau în cadrul Comisiei pentru educație comunicații și cultură, în calitate de co-raportor, sau în plenul reuniunii am reamintit rolul tradițional al francofoniei în spațiul românesc, al limbii franceze ca limbă de civilizație și de cultură, România trebuind să-și păstreze statutul de Stat-far în regiune prin promovarea acțiunilor concrete în favoarea educației tinerilor, în favoarea femeilor. Am menționat progresele României în materie de legislație cu privire la egalitatea de șanse. Am reamintit conținutul dezbaterilor pe tema rolului tinerilor în continuarea tradițiilor francofone românești prilejuite de reuniunea președinților Regionalei Europa la APF din martie anul acesta, la București și Suceava. De altfel, această reuniune a fost amplu și deosebit de apreciativ prezentată de însuși domnul Jean-Paul Wahl, președintele Regionalei Europa a APF, în plenul reuniunii de la Ottawa. Tot în cadrul dezbaterilor plenare, am întervenit cu propuneri pentru Sommet-ul de la Dakar, insistând asupra participării femeilor și tinerilor în procesele de decizie democratică, a implicării femeilor în negocieri și luarea deciziilor privind situațiile de criză, de conflict, în acordurile de pace și reglementările post-conflict.

  1. În Canada există și o populație de origine franceză și istoria acestor locuri este legată și de istoria Franței. Ce a însemnat Canada pentru Franța? Cât de fidelă este limba franceză în Canada?

Canada, alături de țările Africii francofone și, vreau să cred într-o recunoaștere mult mai puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est se constituie astăzi într-una din zonele cele mai combatante în favoarea valorilor Francofoniei, a păstrării și dezvoltării comunicării internaționale în limba franceză. Vade-Mecum-ul aprobat cu ocazia Sommet-ului Francofoniei de la București, în 2006, ce asigură cadrul reglementat al comunicării instituționale în limba franceză, trebuie respectat, iar țările noastre militează intens pentru aceasta. În Canada, bătălia pentru limba franceză a fost câștigată odată cu dobândirea statutului de limbă oficială. Firesc, franceza canadiană este o varietate a limbii franceze, cu farmecul său lexical, de pronunție și intonație, cu istoria sa proprie marcată de numeroasele interferențe lingvistice, de o dinamică diferită, cu specificul său regional. Limba franceză canadiană este vie, iar atitudinea vorbitorului comun față de ea este una corectă, prin practicarea ei cu șanse egale în raport cu limba engleză. A fost nevoie de o luptă de zeci de ani pentru ca victoria limbii franceze în Canada să poată fi declarată oficial. Și astăzi, militantismul lingvistic canadian în favoarea limbii franceze este foarte puternic, de aceea, și recunoașterea unanimă a meritelor Canadei pe acest plan. Odată cu reuniunea președinților Regionalei Europa la București și Suceava, după desfășurarea plenarei Regionale la Chișinău și înainte de plenara de la Varșovia, din septembrie anul acesta, Europa Centrală și de Est a revenit în prim-planul Francofoniei mondiale și ma bucur mult că am putut contribui la acest fapt politic, recunoscut la Ottawa.

  1. Ce puteți să ne spuneți despre mediile universitare din ”țara orașelor”, așa cum se traduce din franceză în românește și cum vedeți cultura francofonă în zonele unde se vorbește limba engleză?

Cu prilejul primei mele vizite în Canada, la Toronto, cu ocazia unui congres al Societății Internaționale de lingvistică Funcțională, am putut constata ”modul de organizare și funcționare” a lumii academice: M-a impresionat și  atunci, ca și acum, fundamentarea școlilor și universităților, a colegiilor și a altor instituții academice pe baza interesului profesional strict, a comuniunii de perspective, a dialogului în baza unor strategii de dezvoltare transparente, dar și a competențelor individuale care contează mai mult decât orice în spațiul canadian. Am văzut deschiderea și modestia unor personalități notorii în domenii diverse, am constatat că munca în echipă este practicată cu excelente rezultate, că există o competiție dublată de fair-play, că ierarhia academică este respectată, iar ”înțeleptul” are locul său incontestabil în formarea tinerilor cercetători. Principiile democratice sunt susținute prin disciplină, iar creativitatea nu se poate manifesta când e vorba despre aplicarea legii, a regulamentului, a statutului profesional în orice domeniu.

  1. Ce v-a surprins cel mai mult în vizita Dumneavoastră în Canada?

Omul contează și reușește în măsura în care el servește sistemul, de aici și progresele uluitoare ale Canadei în respectarea drepturilor persoanei.

Pentru a nu avea impresia unor judecăți de valoare integral subiective (desigur, sunt sub impresia fascinației ”țării orașelor” asupra mea, dar și a multor participanți la APF-ul de la Ottawa!), vă ofer doar câteva exemple: printre prioritățile actuale ale Guvernului canadian se află sprijinirea familiilor care muncesc intens și a persoanelor care respectă ”legile”, alături de ”protejarea Canadei”, ”ajutarea comunităților și a industriilor precum și promovarea integrității și a responsabilizării”. Universitatea din Ottawa oferă burse studenților proveniți din statele membre ale OIF care au urmat o filieră de studii cu predare în limba franceză, aceste burse mergând până la acoperirea completă a taxelor școlare. La 15 ianuarie 2014, la Ottawa a fost lansată noua Strategie guvernamentală pentru atragerea studenților străini, care își propune dublarea numărului de cercetători și studenți străini în universitățile canadiene, până în 2022 existând și o cifră țintă de 450.000 de studenți străini. Iată doar o mică parte a motivelor pentru care miracolul canadian poate să funcționeze și sa se lărgească: viziune pe termen lung, strategii coerente, disciplină și foarte, foarte multă muncă responsabilă, respectul legii.

La Ottawa, mi-am dat seama încă odată  cât de important este rolul nostru, al parlamentarilor francofoni, în susținerea Francofoniei, fiecare la el acasă, cât sens putem da noi cuvântului ”Francofonie” pornind de la niște dezbateri marcate de libertatea tonului și a semnificațiilor, într-un forum de schimburi de neînlocuit. Abdou Diouf a vorbit, ca de fiecare dată, cu multă substanță și savoare. Aiguillons pour la réflexion! (Sa brodăm reflecția noastră!) și, mai ales, Privilégiez l’essentiel par rapport à l’urgence (Să dăm prioritate esențialului în raport cu ceea ce este urgent!) sunt două enunțuri care mi-au rămas întipărite în memorie. Iar esențialul rămân limba și cultura!!

 

– interviu realizat de Mihai – Sultana Vicol –

Al treilea Plan național cadru al României pentru Alianța Civilizațiilor (2014-2016)

Iulie 15, 2014

Alianța Civilizațiilor (ACONU) este o inițiativa lansată în cadrul ONU, la 14 iulie 2005, în scopul mobilizării acțiunii, la nivel global, pentru facilitarea dialogului și promovarea înțelegerii și reconcilierii între culturi și religii, inclusiv prin susținerea de proiecte în domeniile privind educația, tineretul, migrația și mass-media.
România se numără printre primele state europene care au aderat la Grupul de Prieteni ai ACONU, în martie 2007, asumându-și directivele și temele majore ale acestei inițiative.
Activitățile derulate sub auspiciile Alianței Civilizațiilor sunt coordonate de un coordonator național din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și un Comitet Director(CD), care include reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului universitar și ai societății civile, precum și personalități academice și culturale.
În calitate de membru al CD-ului ACONU, am propus în cadrul celui de al treilea Plan național cadru următoarele acțiuni:

– organizarea unui „Mic dejun cu rugăciune”, cu tema: „Statul și biserica: misiune comună pentru pace și reconciliere” (Organizator: Camera Deputaților – Parlamentul României, 24-27 septembrie 2014, la Mănăstirea Putna);

– lansarea colecției de carte „Intelectuali români de expresie franceză”, sub semnul Aliantei Civilizațiilor (Organizatori: Camera Deputaților-Parlamentul României, în colaborare cu Centrul de Cercetare „Analiza Discursului” de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Casa Editorială Demiurg, din Iași,2014);

– organizarea, sub semnul Aliantei Civilizațiilor, a celei de a 15-a ediții a Colocviului (itinerant – Suceava-Chișinău-Cernăuți) Internațional de Științe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu” (CISL), la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, octombrie 2015.

Lansarea celui de al treilea Plan național cadru al României pentru Alianța Civilizațiilor (2014-2016) are loc în cursul acestei luni, la București.

De Ziua Frantei

Iulie 13, 2014

Dintotdeauna, am simtit Ziua Frantei ca pe o sarbatoare comuna, deci si ca pe o sarbatoare a mea, roman francofon si francofil. Si ca mine, sunt convinsa ca traiesc bucuria Zilei Frantei milioane de romani din tara sau de pretutindeni.
La Ziua Frantei, imi place sa aduc omagiul cuvenit limbii si culturii franceze, dar si Frantei, o tara care de secole sta in preajma latinitatii noastre comune, veghindu-i nemurirea.
La Ziua Frantei, sunt mereu nostalgica si, fara sa vreau, ma gandesc mai mult retrospectiv decat prospectiv, desi actiunile mele in slujba promovarii spatiului francez alaturi de cel romanesc vizeaza mereu viitorul .
La Ziua Frantei, de fiecare data, imi pun o serie de intrebari, culmea, mereu altele, in fiecare an. Aceasta inseamna ca relatia noastra de iubire este una vie, dinamica si tocmai de aceea, pentru mine, dilematica…
La Ziua Frantei, ma gandesc ce nu am facut pentru ca limba franceza sa ramana „limba straina unu” in scoala romaneasca si de ce, la universitatea si in orasul meu, spatii profund francofone si francofile, nu mai avem un lector francez de vreo zece ani, adica, de ce nu reusec sa conving ca meritam o promovare a culturii, limbii si civilizatiei franceze mult mai puternica la Suceava…
La Ziua Frantei, imi place sa ascult doar muzica franceza, sa mananc si sa visez „a la francaise”…
La Ziua Frantei, ma bucur de fiecare data sa vorbesc despre tarile noastre surori, despre viitorul lor comun in  marea constructie europeana, despre cat de mult imi doresc sa vorbim aceeasi limba si sa nu ne certam niciodata.
La Ziua Frantei, imi spun mie, de fiecare data, ca o relatie de iubire nu este nicicand una linistita si ca avem datoria sa veghem, fiecare in felul sau, ca ea sa ramana mereu proaspata.
La Ziua Frantei, ma gandesc la Franta, la Romania si la Republica Moldova.
Vive la France! Vive l’amitie franco-roumaine! Vive la langue francaise! Vive la langue roumaine!