Archive for the ‘Activitate în Parlament’ Category

Mic Dejun cu Rugăciune, la București

Septembrie 21, 2016

La Palatul Parlamentului, miercuri și joi, săptămâna aceasta, are loc Micul Dejun cu Rugăciune, organizat de Grupul Ecumenic de Rugăciune din Camera Deputaților, la invitația și sub înaltul patronaj al Președintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache.

Tema generală a dezbaterilor acestei manifestări anuale, ce adună, de fiecare dată, câteva zeci de personalități din țară și străinătate, este, anul acesta: Diaspora românească-între identitate și integrare.

Miercuri după-amiază, se va participa la Conferința intitulată Schimbarea prin rugăciune a unei societăți, în Sala Drepturilor Omului.

Alături de mine vor fi prezenți domnul Daniel Ungurian, consilier local,  și doamna Alina Balațchi, Co-Founder myRO Aplicatia Diasporei  & Romanian Women in UK, înscrisă și în programul intervențiilor.

Joi, la dezbateri, voi vorbi despre Religii, rugăciune, pace, într-un discurs polifonic ce le are ca semnatare și pe Daniela Ardeleanu, Ramona Barghier și Alina Balațchi.

Citez din discursul meu:

„În ultimii ani, tot mai mulți tineri intelectuali români au plecat să-și caute destinul și împlinirea în alte spații culturale și economice. Și la capăt de lume, românii au reușit să se integreze într-un spațiu complet diferit de cel continental, într-un sistem în care lucrurile chiar funcționează după dictonul sfânt pentru civilizația franceză: Liberté – Egalité – Fraternité. Concret, diaspora din Insula Réunion numără peste 60 de români, cei mai mulți dintre ei medici, profesori și arhitecți, în căutarea normalității, civilizației unde prioritare au fost și sunt respectul pentru om, infrastructura sanitară și educațională. Paradoxal (sau nu!) socialiștii de aici sunt mult mai democrați decât „democrații” noștri. Profesiile liberare, intelectualii se bucură de recunoaștere dacă se dovedesc profesioniști valoroși pentru societatea franceză. Și tocmai datorită eterogenității spațiului reunionez, românii care și-au luat cu curaj viața în mâini, familiile și au plecat la 12.000 de km, se simt mai mult decât doar acceptați, bine primiți și cu șanse egale de integrare socio-culturală. Aici se conjugă fericit oportunitatea de a descoperi culturi vechi mai puțin cunoscute românilor (precum cea indiană sau chineză) și, în același timp, de a regăsi familiaritatea conferită de girul civilizației franceze, atât de apropiată nouă. Insula Réunion este, în miniatură, un exemplu de societate multinațională care funcționează după principiile Uniunii Europene.

Românii insulari au luat contact unii cu alții, mai întâi în mediul profesional, apoi dezvoltând relații bazate pe apartenența la aceeași cultură. Sărbătoarea Zilei Naționale îi unește, în fiecare an, fie în intimitatea celor mai primitori și generoși dintre ei, fie pe plajă, pe malul Oceanului Indian.

Sărbătorirea Nașterii Domnului cu palmieri pe post de brazi de Crăciun, la 35 de grade Celsius, în plină vară australă, poate fi o provocare și un test al credinței pentru un român „creolizat”, aflat departe de familia alături de care, de obicei, serba la sfârșit de an. Pentru că, dincolo de cadrul obișnuit nouă, o asemenea sărbătoare cere o anumită credință și bucurie interiorizată, care transcende dincolo de cadouri, cozonaci și miei, totuși fără pierderea identității. Fără aceste forme ale unei sărbători te vezi nevoit să cauți în tine însuți și să descoperi un fond real de bucurie alături de creștini cu manifestări religioase diferite. Dumnezeu rămâne credincios și drept promisiunii “Mă veți căuta și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima.”

Cultul ortodox este reprezentat începând din 2010 de o comunitate restrânsă de ruși și greci. Mai recent au început să se alăture și românii la liturghiile oficiate în medie o dată pe lună de un preot malgaș (Pere Loukas) care vine special din Antananarivo pentru comunitatea ortodoxă din Réunion. Slujbele sunt în limba franceză cu cântări specifice ritului bizantin, ceea ce le dă o savoare aparte; sunt oficiate în biserici aparținând catolicilor și puse la dispoziție cu generozitate, o dată în nordul, altă dată în sudul insulei. Liturghiile sunt urmate de obicei de o agapă frățească de părtășie a timpului spiritual. De menționat că Biserica Ortodoxă din Réunion ține de Patriarhatul Alexandrei – care are câmp de acțiune continentul african –  prin dioceza din Madagascar, la fel ca și biserica din Insula Mauritius.” ( Diaspora românească din Insula Reuniunii, Daniela Ardeleanu)

„Cu urechea mereu atentă la nevoile schimbătoare ale românilor de pretutindeni, creionez în permanență alături de alți români inimoși activități cu care aceștia să rezoneze și care să îi stimuleze să devină proactivi în povestea frumoasă a identității naționale: de la școala românească de weekend, la Ziua Iei, întâlniri informale, seminarii de informare, seri culturale și până la acțiuni de caritate îndreptate către România.

Le picurăm dor și mândrie de țară în suflet și încurajăm atent inițiativele comunității. Și când privirea mi se apleacă, mă întorc către micile mele frânturi din Bucovina, care încă mă însoțesc prin lume și continui să scriu, alături de voi toți, povestea românilor de pretutindeni.” (Diaspora românească de la Londra, Alina Balațchi)

În 2014, Micul Dejun cu Rugăciune a avut loc la Mănăstirea Putna, într-o ediție inedită, de înaltă trăire spirituală.

Anunțuri

Declarație politică: Din nou în atenție: DEPOLITIZAREA ȘCOLII!

Septembrie 6, 2016

download

DECLARAŢIE POLITICĂ

(06.09.2016)

Din nou în atenție: DEPOLITIZAREA ȘCOLII!

 

 

Stimate Domnule Preşedinte,

Stimaţi Colegi,

Am fost și am rămas un susținător al ideii de depolitizare a învățământului românesc. Este unul dintre subiectele care au apărut periodic și constant în luările mele de poziție ca deputat, membru în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților, începând cu 2008. Am avut speranțe mari atunci când am lucrat, alături de colegi,  la Legea Educației Naționale nr. 1. Eram chiar vehementă pe această temă, ani de-a rândul, în dorința de a impune aplicarea unuia dintre principiile fundamentale care au stat la baza LEN astăzi în vigoare. În 2012, la audierea noului ministru, am formulat explicit această întrebare: Cum veți acționa, dacă veți susține, pentru depolitizarea școlii românești? Răspunsul formulat a fost aproape o promisiune.

De fiecare dată, miniștrii Educației, pe rând, unul câte unul, și-au luat, conștiincios, angajamentul că „vor face totul” pentru depolitizare. Salutam, pe blogul meu, în urmă cu câteva săptămâni, inițiativa actualului ministru, profesorul-rector Mircea Dumitru, care, propunându-și să facă din depolitizarea școlii o prioritate, a anunțat organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori din unitățile de învățământ preuniversitar. Tot atunci, îmi exprimam sprijinul necondiționat pentru demersul Ministrului Educației, anunțându-l că îi voi sesiza situații concrete de politizare a școlii care vor ajunge la biroul meu parlamentar.

Astfel încât acum, aduc în atenția Dumneavoastră, Stimați Colegi, stimate domnule Ministru Mircea Dumitru, stimați membri ai echipei din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice,  o serie de aspecte, încă perfectibile, din cadrul Metodologiei privind organizarea concursului de ocupare a funcției de director din unitățile de învățământ preuniversitar:

  • posibilitatea ca propunerile și validarea candidaților să vină din partea Consiliului Profesoral al unității de învățământ. Astfel, profesorii sunt cei care își aleg directorul, comisia de evaluare urmând doar să verifice competențele de manager ale candidaților; Nu putem vorbi de depolitizare în organizarea acestui concurs de vreme ce din comisiile de evaluare fac parte și consilieri locali, membri în Consiliile de Administrație ale unităților de învățământ, persoane active în cadrul partidelor politice;
  • candidații să fie titulari ai unității de învățământ;
  • crearea a două sesiuni de concurs, astfel încât candidații care nu au promovat examenul național să aibă posibilitatea susținerii unui alt examen până la interviu. În eventualitatea nepromovării examenului, candidații să aibă dreptul de a fi numiți prin detașare în această funcție;
  • vârsta candidaților să fie cu cel puțin 4 ani mai mică decât vârsta standard de pensionare.

La aceste aspecte, trebuie să adăugăm și altele, generale, dar care vizează direct subiectul politizării școlii și de aceea se impune, urgent, clarificarea situației directorilor de școli și a inspectorilor școlari care dețin și funcția de consilier local/județean. Este, în opinia mea, o situația clară de incompatibilitate. De asemenea, trebuie reglementat și contractul de management al directorului de școală, care ajunge subordonat al primarului, situație care afectează, în foarte multe cazuri, activitatea în școală.

Mai sunt doar câteva zile înainte de începerea anului școlar, iar faptul că politizarea continuă să fie  o realitate indubitabilă ne obligă să luăm atitudine. Continui să susțin că valorile și respectarea lor trebuie să se regăsească în primul rând în școală. Continui să visez la ziua în care toate școlile din România vor fi conduse de directori cu har, de dascăli în adevăratul înțeles al cuvântului, cu școală de management dar, în primul rând, cu iubire de oameni, fie ei copii sau educatori, și scoală. Și avem atât de mulți în sistem …

Sunt convinsă că majoritatea dintre Dumneavoastră, Stimați Colegi, gândiți ca mine. Noi, parlamentarii, putem fi o a doua „mână dreaptă” pentru colegii din Ministerul Educației pentru a finaliza cu succes această operațiune dificilă, dar care merită orice efort, în primul rând, de conștiință.

Vă mulţumesc.

 

Prof. univ. DHC Sanda-Maria ARDELEANU

Deputat PNL Colegiul nr.1 Suceava

 

1 septembrie- reînceperea activității legislative

Septembrie 1, 2016

Legislativul își reia activitatea astăzi, în ultima sesiune din actuala legislatură. Fiecare parlamentar propune o serie de priorități legislative, iar grupurile parlamentare creionează o listă de proiecte de interes pentru sesiunea care începe.

Ședința BPN a PNL, la care am participat ca invitat ieri, a inclus și prezentarea unor teme de interes legislativ, printre care amintesc: prevenția în sănătate, proiectele europene, reprezentarea genului politic, cultura și legea mecenatului, emiterea cu celeritate a documentelor solicitate de românii din diaspora, creşterea salariilor personalului din administrația publică locală și majorarea indemnizațiilor de primari, dublarea salariului medicilor, 10 Mai- Ziua Independenței Naționale. Lista rămâne deschisă, cu siguranță.

Doresc tututor colegilor mei, senatori și deputați, o sesiune bună, cu cât mai multe proiecte așteptate de români.

A patra ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare (IAP)

August 30, 2016

(sursa: http://www.andreeapaul.ro/iap/)

Cea de-a patra ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare a fost realizată de Ana-Maria Ungheanu, absolventă a Masteratului de Relații Internaționale din cadrul Facultății de Științe Politice, Universitatea din București, și de Ana-Maria Iatcu, absolventă a Masteratului de Economie Internațională și Afaceri Europene, din cadrul Facultății de Relații Internaționale, Academia de Studii Economice București.

 

Femeile din Parlamentul României s-au dovedit a fi cu peste 31,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 59,98, față de cel al colegilor bărbați, de doar 45,58.

Cele 56 de deputate s-au dovedit a fi cu 18,76% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13 senatoare sunt cu 99,03% mai active decât cei 166 de senatori. Calculele iau în considerare activitatea tuturor demnitarilor, inclusiv a celor care și-au dat demisia de-a lungul acestei legislaturi. Din totalul de 595 de demnitari, în prezent mai sunt 514 deputați și senatori. Dintre acești doar 1 din 7 parlamentari este femeie. Mai mult, numărul femeilor senator a scăzut la finalul acestei sesiuni parlamentare de la 13 senatoare la 10.

Topul celor mai active 15 femei deputat poate fi văzut aici: A-patra-ediție-a-Indicelui-agregat-al-Activității-Parlamentare-2016

Consultați și Clasamentul-județelor-în-funcție-de-valoarea-IAP

 

Concluzii

IAP este un instrument util pentru a atrage atenția asupra activității depuse de aleșii poporului în Parlamentul României. De asemenea, face posibilă analiza comparativă a activității grupurilor parlamentare și la nivel individual, dar și în funcție de genul aleșilor noștri.

Pe baza IAP, putem trage următoarele concluzii:

  1. Din totalul de 595 de demnitari, în prezent sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori. Cei mai mulți și-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul 2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputați și senatori. Cei mai mulți s-au retras ca urmare a schimbării funcției, mai exact 34 de demnitari, alți 30 s-au retras din cauza unor probleme de natură penală, iar alți 17 s-au retras din alte cauze.
  2. Femeile s-au dovedit a fi cu peste 31,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 59,98, față de cel al partenerilor bărbați, de doar 45,58. Cele 56 de deputate s-au dovedit a fi cu 18,76% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13 senatoare sunt cu 99,03% mai active decât cei 166 de senatori.
  3. Cei 179 de senatori au fost cu 23% mai harnici decât cei 416 deputați. IAP pentru Camera Deputaților are o valoare medie de 44,21, în timp ce IAP mediu pentru Senat este de 54,39.
  4. Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor neafiliați, care are un indice al activității parlamentare de 62,56. Acesta a înregistrat și cea mai mare creștere cu peste 95%, față de ediția anterioară, indicele activității parlamentare al acestora aproape s-a dublat. Totodată, a reușit să depășească indicele grupului PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții. Această creștere se datorează în mare parte reordonării grupurilor parlamentare, dar și schimbării grupului parlamentar de către Valeriu Zgonea care are cel mai mare indice al activității parlamentare.