Proiect de Lege pentru reglementarea drepturilor doctorilor în științe

Împreună cu deputatul PNL Raluca Turcan, am depus o Propunere legislativă pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în vederea acordării sporului reparatoriu de 15% în salariul de bază pentru personalul bugetar care posedă titlul ştiinţific de „doctor”. Propunerea vizează mai multe categorii profesionale, cum ar fi cadre didactice, jurişti, ingineri etc., în prezent discriminaţi pentru că şi-au obţinut titlul de doctor după data de 1 ianuarie 2010.

Sporul prevăzut în propunerea legislativă se acordă persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul ştiinţific respectiv. Prin această iniţiativă dorim să stimulăm creşterea interesului românilor pentru studiu şi pentru parcurgerea tuturor ciclurilor de învăţământ. Ne dorim o implicare mai mare a tinerilor în cercetare, inovare, o profesionalizare a cât mai multor categorii de bugetari pe domeniile lor de expertiză: de la pedagogi până la buni jurişti sau economişti.

CNCD a luat deja poziţie şi spune că “Legiuitorul, în acest caz, a menţinut un spor pentru un grup de angajaţi (pentru cei care aveau doctoratul la data intrării în vigoare a modificării legii) şi a anulat posibilitatea obţinerii sporului, compensării, pentru celălalt grup, în condiţiile în care ambele grupuri fac parte din aceeaşi categorie de personal […]. În cazul ambelor grupuri suntem în prezenţa aceleaşi categorii de angajaţi, care, prin obţinerea titlului de doctorat, se presupune că adaugă un plus de valoare muncii prestate.”

Propunem corectarea acestor situaţii discriminatorii şi punerea în legalitate a acordării drepturilor salariale care se cuvin angajaţilor din sistemul bugetar care au obţinut titlul ştiinţific de doctor după anul de graţie 2009.

Proiect de lege privind reglementarea condiţiilor de punere pe piaţă a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora

EXPUNERE DE MOTIVE

 Pe fondul lipsei unei legislaţii solide în materie, consumul de plante, substanţe şi preparate stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţi ai acestora capătă o amploare tot mai mare.

 

Legat de cadrul legal existent, ţinem cont de prevederile următoarelor acte cu caracter normativ:

– Articolul 12 din Conveţia Naţiunilor Unite din 1988 privind traficul ilicit de narcotice şi substanţe psihotropice este actul cadru care limitează comercializarea de precursori şi tehnologii pentru procese chimice pentru fabricarea drogurilor ilegale. În Uniunea Europeană, există mai multe directive şi reglementări ale Consiliului Europei (92/109/EEC) pentru implementarea Convenţiei ONU. Acest control trebuie să impună producătorilor, importatorilor, distribuitorilor şi utilizatorilor să deţină o evidenţă clară a plantelor care conţin substanţe controlate, precum ergotamina din care se produce LSD, sau safrol, folosit în fabricarea ecstacy.

– În temeiul art. 57 din O.G. nr. 99 din 29 august 2000, republicată, privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, potrivit cărora producătorii, importatorii şi comercianţii au obligaţia de a introduce pe piaţă numai produse sigure pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor .

– Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare.

– Prin Legea nr. 339/2005, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor stupefiante şi psihotrope s-a reglementat regimul juridic privind cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerţul, distribuţia, transportul, deţinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziţionarea, utilizarea şi tranzitul pe teritoriul naţional ale plantelor spontane sau cultivate, substanţelor şi preparatelor prevăzute in tabelele I, II şi III din anexa care face parte integrantă din lege. Substanţele prevăzute în tabelele II şi III din anexa la lege şi preparatele lor sunt supuse atunci când sunt utilizate în scop medical, şi altor dispoziţii aplicabile substanţelor şi preparatelor de uz uman şi veterinar, în măsura în care acestea nu contravin prezentei legi.

         

Plantele denumite popular “etnobotanice” în combinaţie cu anumiţi alcaloizi şi extraşi din aceştia, devin psihoactive, acţionând ca stimulative, halucinogene, depresive, sau afrodisiace, devenind  periculoase pentru consumul uman.

Consumul de produse ce conţin substanţe cu efect psihoactiv sau psihotrop lasă urme nu numai asupra sănătăţii individului consumator, considerat victimă în acest caz, cât şi asupra valorilor societăţii.

          Sănătatea persoanei consumatoare de substanţe cu efect psihoactiv sau psihotrop este pusă grav în pericol. Mai mult de atât, au fost semnalate şi cazuri de deces al persoanelor consumatoare de produse cu un astfel de efect.

          În plus, victimă a consumului de substanţe cu efect psihoactiv sau psihotrop, persoana în cauză prezintă un comportament de inadaptabilitate socială, un risc infracţional crescut, o putere diminuată de muncă cât şi, mai ales în rândul tinerilor consumatori, o putere diminuată de acumulare de informaţii bazată pe creşterea dezinteresului faţă de procesul de învăţare manifestat şi prin absenteism şi chiar abandon şcolar.

          Urmările ce se răsfrâng asupra societăţii în ansamblul ei pot afecta mai multe paliere:

–         gestionarea finanţelor publice: sporirea cheltuielilor pe segmentul tratării şi recuperării victimelor, scăderea beneficiilor scontate din investiţiile făcute în educaţie, creşterea cheltuielilor publice în domeniul poliţienesc şi în domeniul justiţiei;

–         competitivitatea şi performanţa forţei de muncă: diminuarea capacităţii de muncă, scăderea gradului de pregătire şi calificare a forţei de muncă;

–         încrederea populaţiei în capacitatea instituţiilor statului: scăderea percepţiei publice asupra capacităţii instituţiilor statului de a face faţă în privinţa asigurării măsurilor de prevenire şi combatere a cauzelor şi efectelor noilor realităţi cu care societatea se confruntă.

Una din principalele cauze ce stau la baza facilitării consumului de plante, substanţe şi preparate stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţi ai acestora, denumite în mod nefiresc etnobotanice, o constituie cadrul normativ existent ce permite identificarea de noi breşe în vederea facilitării distribuirii până la consumatorul final al produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop.

Motivat de aspectele prezentate mai sus, proiectul de lege ţine să aducă în dezbatere o serie de măsuri cu rol preventiv asupra modului de comercializare a produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop.

Ţinând cont şi de opiniile vehiculate de către diverşi reprezentanţi ai societăţii civile în dezbaterile avute pe marginea consumului de substanţe cu efect psihoactiv sau psihotrop, stăvilirea consumului acestora trebuie să pornească de la exercitarea unui control asupra comercializării lor (avizare, urmărire a direcţiei de comercializare) cât şi cu privire la sporirea măsurilor de coerciţie asupra nerespectării regimului de comercializare.

Proiectul de lege, în forma înaintată spre dezbatere şi aprobare, ţine cont de faptul că produsele cu efect psihoactiv sau psihotrop pot avea în compoziţia lor derivaţi din plante, derivaţi organici, derivaţi chimici sau mixturi dintre aceştia. Anumite produse comercializate pe piaţa substanţelor cu efect halucinogen, cel puţin din punct de vedere al destinaţiei consumului, au o interdicţie privitoare la consumul uman, ele fiind benefice anumitor culturi. Pe de altă parte, unele produse sunt catalogate ca fiind din categoria aromatizantelor sau a produselor de îngrijire corporală ş.a.m.d.

Textul prezentei legi vine şi ca urmare a unei largi dezbateri asupra fenomenului consumului de plante, substanţe şi preparate stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţi ai acestora desfăşurată, cu sprijinul media, la nivel naţional, dar şi ca o necesitate a contracarării unor măsuri punctuale luate la nivel local ce au condus, din păcate, la o îngrijorătoare proliferare a flagelului.

Unul din motivele ce subsistă la necesitatea conturării unei legislaţii solide în domeniul comercializării produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop este dat de faptul îngrijorător al existenţei la vedere a surselor de procurare a substanţelor cu efecte nocive asupra organismului uman. În acest sens, şi mass-media a subliniat faptul că există numeroase magazine de vise, iar din diversele studii efectuate se arată că un loc aparte îl ocupă şi comerţul electronic.

Totuşi, textul de lege vine să clarifice şi aspectele ce pot deriva din reglementarea acestui domeniu. De aceea, un capitol este destinat activităţilor de cercetare.

În fond, proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră vine în scopul întăririi cadrului normativ existent cu privire la preîntâmpinarea comercializării directe cât şi a comercializării mascate a produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop. 

Faţă de cele de mai sus, supunem spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă privind producerea, comercializarea şi consumul de plante, substanţe şi preparate stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţi ai acestora.

Proiect de Lege privind reglementarea condiţiilor de punere pe piaţă a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora

–         PREZENTARE SUCCINTĂ –

 

Motivele iniţierii proiectului de lege:

–          efectele nocive asupra organismului uman pe care le presupune consumul plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora şi răsfrângerea acestora în planul societăţii româneşti (sectorul bugetar, încrederea în instituţii, creşterea ratei infracţionalităţii ş.am.d.);

–          lipsa unui cadru normativ adecvat combaterii flagelului ce denotă faptul că autorităţile locale şi centrale ale statului român sunt depăşite de situaţie (spre ex: apariţia magazinelor de vise aflate la vedere, publicitatea produselor şi a locaţiilor de achiziţie, creşterea numărului de consumatori, identificarea de noi substanţe admise la cumpărare şi de noi metode de comerţ – chiar, în pofida interzicerii prin hotărâri de consiliu local a funcţionării magazinelor, apare o creştere axată pe comerţul electronic).

 

Principiul legii:

–          Reglementarea activităţilor de producere, distribuire, comercializare şi folosire a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora. Motivarea acestui principiu subsistă în faptul că anumite produse au, pot sau vor putea avea o utilitate practică în diverse domenii, iar, printr-un control instituţional adecvat şi prin măsuri coercitive, folosirea acestora în alte scopuri va fi contracarată. 

 

Obiectivele proiectului de lege:

–          reglementarea activităţilor de producere, distribuire, comercializare, folosire în cercetare şi consum a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora;

–          introducerea unor norme cu caracter prohibitiv;

–          instituirea unei forme de control instituţional asupra activităţilor ce au ca obiect plantele, substanţele şi preparatele stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora;

–          sancţionarea drastică a faptelor legate de plantele, substanţele şi preparatele stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora ce contravin normelor definite de prezenta lege.

 

Modalităţile de atingere a obiectivelor propuse de lege:

1. Reglementarea activităţilor are la bază şi modalităţile legate de:

–          autorizarea specială pe produs (la nivel central conform cu gradul de utilitate de natură economică sau tehnică şi certificările date de laboratoarele ageate de Ministerul Sănătăţii)

–          autorizarea specială pe agent economic şi pe domeniul activităţii acestuia

–          autorizarea specială pe locaţia punctului de desfacere

–          autorizarea specială pe folosire (cercetare şi folosire în domeniul uman, veterinar sau agricol)

1. Dintre normele cu caracter prohibitiv, menţionăm:

–          interzicerea folosirii, excepţie privind produsele autorizate şi prescise de specialişti;

–          interzicerea comerţului electronic şi prestarea de activităţi de către non-comercianţi;

–          interzicerea publicităţii produselor şi a locaţiilor de desfacere a acestora, cu unele excepţii;

1. Controlul instituţional se realizează printr-un set mai amplu de reguli, care au la bază şi:

–          instituirea obligaţiei de a notifica autorităţile publice publice;

–          autorizarea produselor şi a agenţilor economici (obligaţia actualizării permanente, constatarea noilor elemente de natură ştiinţifică legate de produse ca urmare a rezultatelor din cercetare ş.a);

–          participarea reprezentanţilor autorităţilor publice la operaţiunile de distrugere a produselor.

1. Sancţiunile aplicate pentru nerespectare prevederilor legale pot atrage răspunderea penală sau contravenţională a făptuitorului. Răspunderea penală poate fi atrasă şi asupra persoanelor care cunosc efectul produselor, dar se prevalează de lipsa de promptitudine sau de vigilenţă a organelor administraţiei publice centrale cu privire la actualizarea produselor cu efecte nocive.

Pentru textul integral al proiectului de lege click aici:

Proiect de Lege privind reglementarea condiţiilor de punere pe piaţă a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora

Tabel nominal cu inițiatorii Propunerii legislative privind producerea, cimercializarea și consumul substanțelor cu efect psihoactiv și psihotrop

Situatia actualizata a initiativelor legislative

Nr. crt. Numărul şi data înregistrării Titlu Stadiu 1. 45/01-03-2010  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.84/1995- Legea învăţământului la promulgare 2. 92/16-03-2010  Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea ordinului asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România la comisii 3. 109/29-03-2010  Propunere legislativă privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de reţele de transport şi distribuţie energie electrică retrimis la comisii 4. 164/02-03-2009  Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, modificată şi completată raport depus 5. 179/13-04-2010  Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată la comisii 6. 249/03-05-2010  Propunere legislativă privind sistemul unitar de pensii publice pe ordinea de zi 7. 270/18-05-2009  Propunere legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşei la Senat 8. 330/29-06-2009  Propunere legislativă „Legea învăţământului preuniversitar” retrasă de către iniţiator 9. 331/29-06-2009  Propunere legislativă „Legea educaţiei permanente” retrasă de către iniţiator 10. 332/29-06-2009  Propunere legislativă „Legea învăţământului superior” retrasă de către iniţiator 11. 418/01-09-2010  Proiect de Lege pentru acordarea recompenselor financiare elevilor premianţi la olimpiadele şcolare internaţionale la comisii 12. 468/14-09-2010  Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art.44 alin.(5) din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată la comisii 13. 550/02-11-2009  Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.35 /2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ Lege 29/2010 14. 601/16-11-2009  Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România la comisii 15. 614/14-12-2009  Propunere legislativă privind încadrarea în condiţii speciale a unor locuri de muncă din carierele de extracţie a lignitului prin lucrări miniere la zi pe ordinea de zi 16. 634/14-12-2009  Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii la comisii 17. BP295/15-04-2009  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia la Senat 18. BP372/13-05-2009  Propunere legislativă pentru modificarea art.2, lit.d şi art.43, alin.2 din Legea 755 din 27 decembrie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România la Senat 19. BP82/24-02-2010  Propunere legislativă pentru completarea Legii 49/2006 privind circulaţia pe drumurile publice cu modificările şi completările ulterioare la Senat 20. BP123/03-03-2010  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie la Senat 21. BP269/13-04-2010  Propunere legislativă pentru interzicerea clonării şi a aplicaţiilor biomedicinei care înalcă drepturile omului şi demnitatea umană la Senat 22. BP270/13-04-2010  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil la Senat

Proiect de Lege pentru acordarea recompenselor financiare elevilor premianţi la olimpiadele şcolare internaţionale

In Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport din Camera Deputatilor s-a votat ieri, 28 septembrie 2010, Proiectul de Lege pentru acordarea recompenselor financiare elevilor premianţi la olimpiadele şcolare internaţionale – PL-x nr. 418/2010.

Initiatorii proiectului sunt: 

deputati PD-L:	Ardeleanu Sanda-Maria, Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu, Chircu Doiniţa-Mariana, Göndör Marius-Sorin, Hogea Gheorghe, Surpăţeanu Mihai, Zătreanu Dan-Radu
deputati PSD+PC:	Burcău Doina, Florea Damian, Stanciu Anghel, Vasilică Radu Costin
deputati PNL:	Berci Vasile, Buda Viorel-Vasile, Săftoiu Ana Adriana
deputati UDMR:	Kötő Iosif
deputati Minoritati:	Ganţ Ovidiu Victor, Zisopol Dragoş Gabriel

Proiectul a fost votat cu unanimitate de voturi. Este un semnal asupra faptului ca legislatia la care se lucreaza in Parlamentul Romaniei si care vizeaza invatamantul  urmareste stimularea calitatii si a performantei la varf.

Urmeaza votul din plenul Camerei Deputatilor.