Archive for Iulie 2010

Din nou, despre Basarabia …

Iulie 30, 2010

1. Sunteţi o fină cunoscătoare a fenomenului politic şi cultural basarabean. Ce înseamnă pentru D-voastră Basarabia?

Basarabia, am spus-o deja cu diverse prilejuri, este o descoperire târzie a maturităţii mele intelectuale dar care, produsă pe un teren pregătit de poveşti din familie, lecturi ori întâlniri cu personalităţi irepetabile precum savantul Eugeniu Coşeriu, transformate în timp, într-un imaginar personal cu iz de legendă, mi-a marcat profund destinul intelectual.

Am păşit cu firească emoţie pe acest pământ românesc, Republica Moldova, la început de mileniu, savurând graiul moldovenesc, cu arhaismele sale, cu rotunjimile calde ale vocalelor şi consoanelor lichide, sedusă de natura atât de generoasă în vii şi livezi, îndrăgind parcurile şi străzile largi ale oraşelor, dar şi uliţele satelor ca la noi, la capătul cărora, spre şoseaua principală, aşteptau rutiera fete frumoase sau gospodine destoinice, băieţi şi bărbaţi zdraveni, cu toţii hotărâţi să dea strălucire acestei tinere ţări şi vechii lor patrii.

Dar, înainte de aceasta, întâlnisem elevii şi studenţii moldoveni în şcolile şi universităţile româneşti, în anii 90. Atunci, de fapt, am descoperit rădăcinile sufletului românesc în complexitatea tainelor lui, atunci am perceput, pentru prima dată, nedreapta judecată ţesută pe necunoaştere, indiferenţa care ucide. Sufletul basarabean m-a îndemnat să traversez „podul speranţelor”. Aşa s-au format dependenţa şi dorul meu de Basarabia. Da, Basarabia reprezintă, ca şi ţinutul şi oamenii din Regiunea Cernăuţi, marea mea slăbiciune.

2. Cunoaştem faptul că la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava au studiat şi studiază şi studenţi de dincolo de Prut. În calitate de profesor universitar la Catedra de franceză, aţi avut ocazia să întâlniţi studenţi eminenţi cu care să vă puteţi mândri şi care fac cinste Republicii Moldova?

Vorbeam despre „podul speranţelor”. El este podul construit de elevii şi studenţii moldoveni veniţi la studii în România. Câtă speranţă au adus cu ei aceşti copii şi tineri! Speranţele lor dar şi visele nepovestite, iubirea nemărturisită, spaimele refuzate ale părinţilor, ale buneilor şi străbuneilor lor! Le văd şi acum ochii dilataţi de speranţa reuşitei, de teama umilinţei sau a insuccesului! Aşa erau primii moldoveni la cursurile şi seminariile noastre. În egală măsură ambiţioşi şi încrezători în fraţii lor, transmiteau şi transmit, în continuare, siguranţa pasului în propria casă. Ei au venit acasă să deprindă subtilităţile limbii materne, să înveţe limbi străine, să se pregătească pentru managementul afacerilor, să-şi însuşească ştiinţele economice şi inginereşti, relaţii internaţionale. Alături de noi, să intre în Europa, recunoscuţi ca cetăţeni europeni. Avem, stimate domnule Vicol, numeroşi studenţi moldoveni care, absolvind studiile de licenţă, masterat sau doctorat la Universitatea din Suceava fac carieră strălucită întorşi acasă sau cutezând să cucerească Europa. Remarcabilă este evoluţia lor nu numai ca specialişti, ci şi ca forţă studenţească, reunită în organizaţii puternice, extrem de active şi cu o personalitate clar conturată. Bravo lor! Aceşti tineri sunt cei mai activi ambasadori în relaţia dintre ţările noastre.

3. Astăzi, ca parlamentar român în Camera Deputaţilor, ce puteţi să ne spuneţi despre relaţia parlamentar român – parlamentar de la Chişinău?

Cooperarea interparlamentară la nivelul ţărilor noastre îmbracă forme variate şi cred că este mult intensificată în ultima perioadă. Vizitele noastre în Parlamentul de la Chişinău dar şi cele ale colegilor parlamentari la Bucureşti, proiectele comune, schimbul de know-how, susţinerea unor proiecte legislative de interes pentru întreg spaţiul românesc, prezenţa noastră, pe bază de reciprocitate, la momente culturale, politice importante reprezintă doar o parte a acestor forme de dialog interparlamentar. Ca membru în Comisia de Învăţământ, Cercetare, Tineret şi Sport a Camerei Deputaţilor am participat, în ultima sesiune parlamentară, la primirea unei delegaţii de parlamentari omologi, dacă ne putem exprima astfel, de la Chişinău. Legea educaţiei, pe atunci în dezbaterea noastră, se afla şi în Republica Moldova la nivelul de proiect de reformă a sistemului. Am împărtăşit puncte de vedere interesante, utile atât nouă cât şi colegilor moldoveni. Tot graţie acestei colaborări interparlamentare am putut organiza in Camera Deputaţilor o serie de evenimente culturale ce întăresc o dată în plus necesitatea intensificării comunicării la nivelul celor două instituţii reprezentative pentru tinerele noastre democraţii.

4. Aţi avut şansa ca, de-a lungul anilor, să cunoaşteţi cultura basarabeană. Ce v-a impresionat cel mai mult la intelectualul basarabean?

Forţa de a promova reperele culturii române în contextul larg al căutării definirii identităţii, combativitatea lui. Intelectualul basarabean a căutat şi caută în continuare mărcile propriei identităţi spirituale, ca voce distinctă în corul naţiunilor Europei. Intelectualul basarabean a vorbit şi vorbeşte ca nimeni altul despre limba română şi rolul acesteia în întărirea statului moldovean. Intelectualul basarabean plânge pe umerii limbii materne ori de câte ori i se pare că cineva atentează la viaţa ei. Am avut prilejul să particip la numeroase manifestări ştiinţifice de înaltă ţinută academică, universitară. Limba română, ca materie de dezbatere, ca floare de îngrijit, ca teren de fertilizat este cu orice prilej, în orice situaţie o prezenţă şi un reper. Şi nu numai la Academie sau la Universitate. Relatam odată prima mea călătorie la Chişinău şi povesteam scena pe care nu o voi uita niciodată: în autobuzul Iaşi –Chişinău, tatăl şi fiul, cu un dicţionar în mână, desluşeau sensurile şi conotaţiile cuvintelor româneşti. Şi mai este ceva ce oferă unicitate intelectualului basarabean: militantismul său onest pentru afirmare, nu atât din dorinţa de a urca treptele unei ierarhii cât, mai ales, din patriotism autentic, pentru reprezentarea şi întărirea spaţiului de origine. Cu o voinţă neobosită, cu un curaj demn de tot respectul nostru întru promovarea crezului lor, intelectualii basarabeni sunt, în opinia mea, o adevărată fortăreaţă de apărare a trăsăturilor identitare ale românilor moldoveni. De aceea, intelectualul din Republica Moldova este, poate, mult mai vizibil la nivelul societăţii, glasul său este ascultat cu mai mult respect, rolul său în devenirea europeană a Republicii Moldova este mult mai bine definit chiar în raport cu ceea ce se întâmplă la noi. Continui să mă hrănesc din modelul pe care intelectualul basarabean îl constituie pentru mine, de ani buni.

5. Care dintre poeţii şi scriitorii basarabeni vi s-au părut mai aproape de sufletul românesc?

Cred că am început să răspund deja la această întrebare. Sufletul românesc este prezent la toţi cei care se exprimă, prin vers sau proză, în limba română. Limba română este inima sufletului românesc, forma cea mai înaltă de expresie a acestuia. Limba română nu mai permite grade de intensitate pentru sufletul românesc. Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Gheorghe Duca, Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu, Serafim Belicov, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu Păun, Ana Guţu, Elena Prus, Vasile Bahnaru, Anna Bondarenco, Ludmila Zbanţ, Gheorghe Moldovanu, Maria Şleahtiţchi, fie-mi iertate omisiunile, sunt poeţi, scriitori, intelectuali de forţă ai Moldovei dragi, purtători de stindard şi făuritori de suflet românesc.

6. Ce a însemnat regimul lui Voronin în ceea ce priveşte limba pe care el a vrut să o facă „limba moldovenească”?

A fost un moment al istoriei tinerei Republici Moldova. A fost şansa reînvierii unei mişcări de rezistenţă menită să apere limba română. A fost contextul apariţiei acelui dicţionar caraghios, fie-mi iertat limbajul neacademic, ce va rămâne, şi el, în istoria limbii române ca o parodie a realităţii lingvistice, derapaj la nivelul ştiinţelor limbii. Asemenea fapte discreditează, dar, paradoxal ele şi întăresc forţa adevărului. Au fost ani de derută, dar şi de coagulare a unor grupuri de cercetători care au adus în discuţie, pe baze ştiinţifice solide, problema limbii române ca factor de identitate.

7. Sunteţi cunoscută de cadrele universitare din Republica Moldova. Sunteţi Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat Moldova din Chişinău şi membru de onoare al Catedrei de limba franceză a celei mai mari universităţi moldoveneşti. Care dintre profesorii universitari cu care aţi intrat în contact a avut în D-voastră un partener de studiere şi de discuţii în ceea ce priveşte cultura franceză?

Aţi atins un subiect drag mie, şi anume rolul pe care Francofonia, prin valorile culturale din interiorul acestei mişcări politice şi culturale, îl are în dialogul culturilor şi civilizaţiilor. Francofonia a fost calea ce m-a apropiat de Basarabia aşa cum limba franceză a fost cea care adusese alfabetul latin în spaţiul moldovenesc înaintea oficializării lui după 1990.

Limba franceză a unit şi uneşte români în zona Francofoniei, Republica Moldova fiind considerată la această oră ţara cea mai francofonă din estul Europei. Proiectele comune cu universităţile din Franţa, Belgia, Elveţia, Albania, Canada, Bulgaria, în cadrul larg al reţelei universităţilor membre ale  Agenţiei Universitare a Francofoniei ne întăresc în dialogul interuniversitar. Rolul istoric al limbii franceze, al culturii şi civilizaţiei Hexagonului este valorificat şi astăzi în dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre. Colegii mei de la Chişinău sunt şi cei mai buni prieteni ai mei. Colaborarea în plan ştiinţific şi cultural între universităţile româneşti şi universităţile din Moldova reprezintă, de fapt, un palier solid al dezvoltării învăţământului superior din cele două ţări.

– interviu realizat de Mihai Sultana Vicol-

Activitate parlamentara

Iulie 23, 2010

Sursa:

http://www.newsme.ro/activitate-deputati.php

Sanda-Maria ARDELEANU

Circumscriptia electorala nr. 35 SUCEAVA

Colegiul uninominal nr.1

Aleasa cu 53.39, de pe locul 1, din partea PD-L

Luări de cuvânt în plen: 30 (în 23 şedinţe)

– declaratii politice*:23

– din care 13 consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de sedinta
* – numai declaratiile politice facute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului.

Propuneri legislative initiate: 22

Întrebari şi interpelari: 6

 

Cheltuieli

ianuarie 2010

Indemnizaţie neta :4906 lei

Diurnă deplasare în Bucuresti :699 lei

Diurnă deplasare în teritoriu :1400 lei

Diurnă deplasare în străinătate :0 lei

Cazare în Bucuresti :3038 lei

Cazare în teritoriu :784 lei

Cazare în străinătate:0 lei

Transport în tara:664 lei

Transport în străinătate:0 lei

Telefon:67 lei

 

Cheltuieli birouri parlamentare

Materiale întreţinere:4770 lei

Chirii, utilităţi :1000 lei

Salarii personal :4687 lei

Total 22015 lei

 

februarie 2010

Indemnizaţie neta :4906 lei

Diurnă deplasare în Bucuresti :2238 lei

Diurnă deplasare în teritoriu :1120 lei

Diurnă deplasare în străinătate :0 lei

Cazare în Bucuresti :2744 lei

Cazare în teritoriu :0 lei

Cazare în străinătate:0 lei

Transport în tara:1328 lei

Transport în străinătate:0 lei

Telefon:64 lei

Cheltuieli birouri parlamentare

Materiale întreţinere:4794 lei

Chirii, utilităţi :0 lei

Salarii personal :6013 lei

Total 23207 lei

 

martie 2010

Indemnizaţie neta :4906 lei

Diurnă deplasare în Bucuresti :2238 lei

Diurnă deplasare în teritoriu :1260 lei

Diurnă deplasare în străinătate :0 lei

Cazare în Bucuresti :3038 lei

Cazare în teritoriu :0 lei

Cazare în străinătate:0 lei

Transport în tara:1445 lei

Transport în străinătate:0 lei

Telefon:58 lei

Cheltuieli birouri parlamentare

Materiale întreţinere:3922 lei

Chirii, utilităţi :2000 lei

Salarii personal :3995 lei

Total 22862 lei


Legea nr. 174/2010

Iulie 22, 2010

A fost promulgată Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judeţul Suceava.

Urmărirea procesului legislativ: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10607

Forma promulgată: http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/70/4/leg_pl574_09.pdf

Motto: „Criticilor mei”

Iulie 22, 2010

Apariţia în cotidianul Crai Nou a unui material inserând informaţii inexacte şi incomplete legate de activitatea parlamentarilor suceveni în susţinerea şi promovarea vieţii universitare locale, obligă la minime precizări.

Desigur, documentarea pripită şi deficitară a jurnalistei, fără o minimă consultare a parlamentarilor nominalizaţi, a făcut ca din suita amplă de demersuri asidue în afirmarea şi consolidarea spaţiului academic bucovinean, fapte consemnate de altfel la timp pe acest blog ori reflectate generos în media, să se ignore, din interese obscure, o sumă de eforturi şi, deja, câteva realizări pe această linie a activităţii parlamentare.

Nu polemizăm steril, nu este cazul. Îmbrăţişăm doar promovarea adevărului, într-o onestă şi transparentă atitudine cu care i-am obişnuit pe cititorii noştri.

Spicuim mai jos, cu scuzele de a ne repeta, câteva din argumentele ce susţin afirmaţia noastră:

Obiectiv:

http://www.obiectivdesuceava.ro/index.php?page=articol&ids=122076

Crai nou

Cifre de şcolarizare (de susţinere) a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava de . Publicat în secţiunea Actualitate, la data de 6/5/10.

Monitorul :

Peste 900 de locuri fără taxă pentru admiterea la facultate, alocate de Ministerul Educaţiei în acest an
06 Mai 2010 / Oana ALPHONSO

www.suceava-news.ro

http://www.suceava-news.ro/educatie/ardeleanu-universitatea-din-suceava-nu-se-afla-in-pericol/ 19 aprilie 2010

http://www.suceava-news.ro/educatie/sanda-maria-ardeleanu-vrea-depolitizarea-universitatilor/ 26 aprilie 2010

Universitatea din Suceava scoate la admitere aproape 1.000 de locuri Mi, 05 mai 2010

www.newsbucovina.ro

http://www.newsbucovina.ro/politica/32016/deputatul-sanda-maria-ardeleanu-va-propune-un-bacalaureat-diferentiat-pe-doua-tipuri 26-04-2010

Ingrijorare printre universitarii suceveni – 21-05-2010

La admiterea din acest an, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava are 6.500 locuri -18-05-2010

Universitatea suceveana va beneficia de cea mai mare cifra de scolarizare aprobata pana acum de Ministerul Educatiei – 06-05-2010

Evenimentul- Regional al Moldovei

http://www.evenimentul.ro/articol/universitatea-tefan-cel-mare-suceava-nu-este-in-pericol-de-comasare.html

http://www.evenimentul.ro/articol/50-de-locuri-in-plus-la-universitatea-tefan-cel-mare.html

http://www.evenimentul.ro/articol/ngrijorare-printre-universitarii-suceveni.html

http://www.evenimentul.ro/articol/6500-de-locuri-pentru-admiterea-la-universitatea-tefan-cel-mare.html