Archive for August 2010

Doi doctoranzi africani au descoperit România cu Suceava

August 27, 2010

Articol de  Dana HUMOREANUDoctoranzii AfricaniDoctoranzii Africani

Doi tineri universitari africani, Edith Cecile Emilie Ngo Nlend, din Camerun, şi Mamadou Drame, din Senegal, au venit cu o bursa post-doctorală Eugene Ionesco la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, prin Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF). Pentru prima oară în România, cei doi doctoranzi s-au declarat încântaţi de condiţiile de studiu, de disponibilitatea de a-i susţine în cercetarea ştiinţifică venită din partea colegilor din Suceava, şi fascinaţi de România.

Atât Cecile, cât şi Mamadou au aflat despre Suceava după ce au citit pe internet lucrările ştiinţifice ale universitarilor de la Facultatea de Litere a universităţii din Suceava şi au considerat că aici îşi pot completa cercetarea pentru tezele lor de doctorat. Mamadou studiază discursul din muzica rap şi mesajul acesteia, iar Cecile face un studiu lingvistic despre camfranglais (interferenţa cameruneză-franceză-engleză). De „dirijarea” lor s-a ocupat prorectorul universităţii, prof. Sanda-Maria Ardeleanu, despre care amândoi au spus că o vor lua de model de implicare universitară şi comunitară.

Cecile ne-a declarat că, după ce a citit pe internet studiile ştiinţifice ale universitarilor suceveni de la Facultatea de Litere, a avut surpriza să constate că „în ciuda credinţei că marii lingvişti sunt doar în SUA şi Europa Occidentală, în România, în Suceava sunt lingvişti de foarte bună calitate”. „Am citit lucrările lui Vasile Dospinescu, Brînduşei Steiciuc, Sandei-Maria Ardeleanu, Marianei Şovea, Simonei Manolache şi ale altora şi am văzut că sunt studii la vârful ştiinţelor lingvistice. Cunoştinţele mele despre România erau limitate, ştiam doar că este o ţară care a trăit multă vreme sub jugul comunist, că l-a avut pe Ceauşescu preşedinte, care a avut foarte multe relaţii cu Mobutu, că Bucureşti este capitala şi, din 1990, la Campionatul Mondial din Italia, am aflat despre Hagi. Hagi este cel mai renumit nume în Camerun”, ne-a spus Cecile.

„Paraziţii”, obiect de studiu pentru Mamadou Drame

După ce a contactat universitatea suceveană şi a primit acceptul de a veni aici, în iunie a ajuns la Suceava: „un oraş foarte frumos, cu multe parcuri, un mediu în care te simţi confortabil”. „Frumuseţea parcurilor invită la destindere şi sunt foarte multe locuri sfinte, multe biserici şi mănăstiri care ne asigură că suntem într-un oraş păzit de orice rău, un loc în care oamenii trăiesc sub semnul respectului faţă de valorile morale”, crede Cecile, care şi-a făcut deja o colecţie de icoane şi sculpturi în lemn pe teme religioase.

Singurul lucru cu care s-a obişnuit mai greu este zgomotul „asurzitor” din centrele comerciale şi traficul infernal de la orele de vârf.

Mamadou vrea să demonstreze, prin teza lui de doctorat, că paternitatea asupra rap-ului aparţine Africii şi că „negrii fac rap-ul”. A ascultat şi rap românesc, trupa „Paraziţii”, dar spune că „e altceva”. „În Africa, rap este un instrument de luptă, are revendicări referitoare la identitatea neagră, la unitatea Africii şi luptă împotriva neocolonialismului evident în relaţiile dintre Occident şi Africa. Este şi o revendicare socială şi comportamentală, mai ales pentru tineri, care au tendinţa de a-şi uita tradiţia”, afirmă Mamadou, care mai crede că adevăraţi rapperi sunt Akon, Awadi, Disiz La Peste sau Didier.

Cu convingeri politice social-democrate, tânărul universitar african spune că simte presiunea „paternalismului” exercitat de Franţa asupra Senegalului şi este nemulţumit că în ţara lui discrepanţa dintre minoritatea bogată şi majoritatea defavorizată este din ce în ce mai mare.

Universitatea „Ştefan cel Mare”, considerată Harvard de doctoranzii africani

Pentru Mamadou, stagiul la Suceava a însemnat foarte mult, deoarece aici a reuşit să publice în două luni patru articole în reviste de specialitate, încă două urmează să îi apară şi îşi va publica şi teza de doctorat la o editură din Iaşi. Acasă, în cinci ani a publicat şase articole.

Pentru Cecile, impactul a fost şi mai mare: şi-a început activitatea publicistică la universitatea din Suceava.

„Foarte multe lucruri confuze s-au organizat aici, graţie doamnei profesor Ardeleanu. M-a sprijinit cu publicarea tezei, cu articolele, am găsit în ea un model pe plan intelectual, ca angajament public prin politică şi în plan social, dar şi un model de cum reuşeşte să le lege pe toate. Intenţionez să revin aici, deoarece Suceava m-a fascinat”, a declarat Mamadou.

Deşi este de două luni în oraş, încă este stânjenit de reacţia copiilor care fug când îl văd. „Părinţii lor sunt în situaţie dificilă, îşi cer scuze; este neplăcut”, spune senegalezul.

Atât el, cât şi Cecile s-au arătat impresionaţi de modul în care universitarii suceveni tratează doctoranzii, consideraţi a fi cei care îi vor înlocui pe cei care sunt la catedră, şi nu concurenţii lor. „Universitatea <Ştefan cel Mare> ar trebui să fie un exemplu pentru guvernul nostru. Pentru noi, această universitate este ca  Harvard, formează cercetători şi, deşi este într-un oraş mic, îndeplineşte toate condiţiile pe care le are o universitate mare. În faţa provocării mondializării, a globalizării, universitatea de aici a reuşit şi nu ştiu cum se poate să nu se ştie mai nimic despre ceea ce faceţi voi, pe plan internaţional”, a arătat Cecile.

Vrea să revină, la fel ca şi Mamadou, ca profesor invitat şi speră să convingă conducerea universităţii sucevene să înfiinţeze un departament de lingvistică africană aici.

„Prin relaţii directe între oameni putem face să cadă clişeele care circulă despre Africa şi România. Putem avea legături între noi, nu neapărat între state. Când ne cunoaştem, nu mai ştim unii despre alţii doar ce se arată la televizor, unde de regulă se preia numai partea rea a lucrurilor, ci ne formăm o imagine direct. Este o mare asemănare între noi, la ospitalitate, generozitate şi la dragostea arătată străinilor, mai ales din partea persoanelor mai în vârstă”, a mai spus Cecile.

Cu studii solide de lingvistică în spate, Cecile Ngo Nlend şi Mamadou Drame au subliniat de nenumărate ori calitatea intelectuală şi profesională, precum şi sprijinul primit din partea colegilor de la Suceava, dar mai ales din partea prof. Sanda-Maria Ardeleanu.

Ratiunile Frantei, ratiunile Europei in problema romilor

August 27, 2010

 

Revin, considerand-o o obligatie, asupra problemei romilor. Si doresc sa spun ca toata lumea are dreptate. Este foarte adevarat ca Romania a facut si face in continuare eforturi pentru integrarea sociala, culturala, economica a acestei importante etnii. Preocuparile romanilor in acest sens au ajuns chiar la nivel de investigatie stiintifica a fenomenelor desprinse din realitatea etniei rome(nu vorbesc de numele mari precum academicianul Marius Sala care au adus la cunostinta noastra aspecte de ordin lingvistic  si nu numai, ma refer si la tineri cercetatori, cu lucrari de masterat sau doctorat care imbratiseaza generos aceasta problematica, in dorinta de a „descoperi” secretele acesor populatii). Apoi, ca stat membru al UE, pozitia Romaniei este clara si deloc singulara: romii traiesc in Europa, sunt ai Europei iar problemele pe care le genereaza trebuie rezolvate la o masa comuna.

Franta, pe de alta parte, a avut un moment de slabiciune, dupa parerea mea, in tratarea acestei probleme. E un moment pe care il inteleg , cunoscand foarte bine realitatile din spatiul Hexagonului. Il inteleg nu inseamna neaparat ca il aprob. S-au adunat, probabil , prea multe  evenimente in care imigratia din aceasta tara e implicata, de aceea a fost nevoie de un exemplu, e adevarat, nefericit. Franta ramane tara celei mai perfectionate democratii, tara drepturilor omului nu numai la nivel teoretic, tara cea mai deschisa lumii intregi.

Comunicat de presă

August 23, 2010

Fundaţia „Compania teatrală Bucovina”

 Comunicat de presă

         In cadrul Asociației ”Compania Teatrală Bucovina” (CTB), actorul Adrian Păduraru, coordonatorul celui de al doilea proiect teatral finanțat de Primăria Municipiului Suceava, a avut o întâlnire, pe probleme de gen, cu Brândușa Dăscălescu, președinta Asociației, și prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu, vicepreședinte al Asociației.
        In acest context s-a discutat despre noua stagiune teatrală 2010 – 2011, care, conform tradiției teatrelor, se va deschide în cursul lunii octombrie cu spectacolul de success “PLICUL” de Liviu Rebreanu, spectacol deja solicitat în timpul verii de numeroși iubitori ai teatrului. Spectacolul “PLICUL” (jucat la Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc …) va beneficia, în noua stagiune, și de un turneu în afara “granițelor” județului.
        CTB va oferi publicului, pe parcursul lunii octombrie, și noua sa premieră (titlul rămânând deocamdată o supriză).
 Repertoriul acestei stagiuni va conține piese din dramarturgia română și universală, incluzând și autori bucovineni , o noutate constituind-o spectacolele pentru copii și tineret.
        Proiectele CTB (derulate sub genericul “Teatru la Suceava” și finanțate de Consiliul Județean și Primăria Suceava) vor include, începând cu această stagiune, și cursuri de artă dramatică pentru tineri și pensionari – o forma modernă de socializare, o alternativă pentru o viață activă.
        De asemenea, va începe pregătirea spectacolului de dans și teatru comunitar cu care, în 2011, CTB se va prezenta la Festivalul “George Enescu la București”. Spectacolul se va realiza cu participarea tinerilor cu probleme speciale.

Au venit acasă „românii de două ori români”

August 12, 2010

Am participat ieri, 11 august, la o întâlnire inedită, emoționantă, prin încărcătura de impresii, așteptări, de ce nu, dezamăgiri, alături de mari speranțe. O întâlnire pregătită „ca la carte” de organizatori: Președintele Gheorghe Flutur împreună cu echipa ce s-a dovedit, de data această, competentă și profesionistă, a Consiliului Județean Suceava. Un eveniment de suflet și prin ospitalitatea bucovineană la ea acasă, prin miezul dulce al plăcintelor poale-n brâu, prin gustul afinelor de pădure conservate în licoarea tradițională de culoarea abanosului . O întâlnire specială, dar fără accente patetice sau verdicte ce ar fi împiedicat dialogul.

Scriam, în octombrie trecut, o scrisoare către ” românii de departe”, scrisoare căreia i-am dat forma unei declarații politice. Acum, am avut ocazia să-i ascult pe acești oameni cu dor de țară, cu nădejdea că țara îi cheamă și că, în curând, va putea să le ofere și o fărâmă din visele lor.

M-au mișcat profund intervențiile acestor oameni, stimulați la dialog de moderatorul inegalabil Gheorghe Flutur. Români care lucrează în străinătate de ani buni, alții care au lucrat și s-au întors de câțiva ani acasă, în fine, alții care se înteabă dacă nu ar fi mai bine să plece acum. Nimeni nu a dat lecții nimănui. A fost o comunicare spontană, oamenii și-au spus păsurile legate de țara lor. Asta am simțit eu: români care sunt de două ori români, așa cum spuneam, fără a greși, în declarația mea politică. Sunt români pentru că vin în fiecare an acasă, pentru că pun temelie de casă, pentru că deschid grădini pe care cultivă dragostea de neam. Sunt români pentru că ne reprezintă cu cinste acolo, pentru că acolo muncesc cu gândul acasă. Sunt români pentru că, uluitor, cunosc poate mai bine decât noi realitățile românești. Numai cine nu a stat în străinătate nu știe cât de greu este să locuiești în două spații. Concetățenii noștri de ieri au dovedit această forță teribilă de a gândi, de a munci, de a acționa în egală măsură pentru spațiul de origine și pentru spațiul unei opțiuni temporare. Toți vor să se întoarcă acasă, de fapt. Toți așteaptă marea schimbare.

Întâlnirea cu românii de departe m-a entuziasmat, m-a mobilizat și motivat încă o dată în derularea activităților mele. Putea să fie și altfel, dar a fost neașteptat de optimizantă această (re)întâlnire.    S-a dovedit încă o dată ca oamenii au nevoie de oameni, că solidaritatea nu este un cuvânt de dicționar ci o realitate la vremuri grele. Trăim vremuri grele și ele ne vor apropia unii de alții.

Bravo românilor și forței lor de solidarizare!

Avem nevoie de finalizarea reformelor începute!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Scrisoare deschisă către ”românii de departe” – http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6710&idm=1&sir=&sep=and&idv=5477&idl=1&nav=%3Ca%20href=%22/pls/steno/steno.cautare%3Fcam=%26com=0%26leg=2008%26topic1=1%26topic2=0%26topic3=0%26topic4=0%26topic5=0%26nrp=%26anp=%26idv=5477%26sir=%26sep=and%26ts=0%26dat1=15-12-2008%26dat2=29-06-2010%26ord=0%26pag=20%26idl=1%22%3EInterogare%3C/a%3E%20%26gt%20%3Ca%20href=%22/pls/steno/steno.lista%3Fcam=%26com=0%26leg=2008%26topic1=1%26topic2=0%26topic3=0%26topic4=0%26topic5=0%26nrp=%26anp=%26idv=5477%26sir=%26sep=and%26ts=0%26dat1=15-12-2008%26dat2=29-06-2010%26ord=0%26pag=20%26idl=1%26pags=1%22%3ERezultate%3C/a%3E