Propunere de politică publică pentru încurajarea filantropiei

Astăzi, la Suceava, a avut loc dezbaterea publică privind facilitățile fiscale pentru donatori, în cadrul proiectului ,,Sprijinirea filantropiei prin oblinerea facilititilor fiscale pentru donatori”. Evenimentul s-a desfașurat în ospitaliera Casă a Prieteniei, locație ideală pentru a prelua și duce mai departe un mesaj legat de filantropie si importanța acesteia pentru societatea civilă. Alături reprezentanții Salvați Copiii și Fundației Serviciilor Soicale Bethany, la întâlnire au participat președinți și membrii ai unor ONG-uri sucevene.

 

În cadrul proiectului „Sprijinirea filantropiei prin obținerea facilităților fiscale pentru donatori”, United Way și partenerii săi din Coaliția pentru Sprijinirea Filantropiei lndividuale – Fundalia Soros, Centrul de politici pentru Participare Publică, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Asociația pentru Relații Comunitare – au analizat funcționalitatea mecanismelor existente și au elaborat o propunere de politici publice pentru încurajarea spiritului filantropic în România. Această inițiativă publică susține completarea cadrului legal actual care prevede direcționarea a 2% din impozitul datorat și deducerea a 5% din baza impozabilă a veniturilor obtinute din activități independente pentru persoanele fizice și deducerea sponsorizărilor în limita a 0,3% din cifra de afaceri pentru persoanele juridice.

 

Dezbaterea a fost una vie și nu a ocolit subiecte ca transparența și credibilitatea ONG-urilor, procentul donatorilor români (8%) comparativ cu cei britanici (60%) de exemplu, dar și problema voluntariatului. Cu toții am ajuns la concluzia că nu e nevoie doar de o modificare a codului fiscal ci și de o educație a tinerilor români în ceea ce privește activitatea filantropică.

 

Ca urmare a apelului lasant de organizatori, ne-am angajat să susținem aceasta inițiativă, ținând cont și de tradiția acțiunilor filantropice din spațiul românesc. ONG-urile trebuie încurajate, donatorii, oameni obișnuiți, trebuie motivați și mai ales trebuie conștientizat că organizațiile non-guvernamentale vin în sprijinul autorităților locale, scutind statul  de anumite cheltuieli.

 

Consulați aici Propunerea de politica publica pentru incurajarea filantropiei

Această prezentare necesită JavaScript.

Legea nr. 215/2010 – Legea nr. 84/2012

Astăzi vă reamintesc 2 dintre propunerile legislative printre semnatarii cărora mă aflu și care au devenit legi.

Propunerea legislativă privind acordarea unei recompense financiare cu caracter stimulatoriu elevilor premianţi ai olimpiadelor internaţionale şcolare a devenit Legea 215/2010.
 
Legea instituie acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor care la olimpiadele şcolare internaţionale se situează pe unul dintre primele trei locuri, indiferent de disciplina de învăţământ la care acestea au fost organizate. Bursele de merit olimpic internaţional care fac obiectul acestei legi se acordă pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna imediat următoare realizării performanţei şcolare. Cuantumul lunar al burselor de merit olimpic internaţional acordate este diferenţiat, în funcţie de nivelul performanţei şcolare realizate, după cum urmează:
a) pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul salariului minim garantat pe economie la data acordării acesteia;
b) pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 75% din salariul minim garantat pe economie la data acordării acesteia;
c) pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 50% din salariul minim garantat pe economie la data acordării acesteia.
Sumele necesare acordării burselor de merit olimpic internaţional sunt prevăzute, anual, în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi sunt acordate de la bugetul de stat.
 
Legea nr. 84/2012 – unele masuri referitoare la veniturile de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice se aplica personalului din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite pana la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, in baza:
a) contractelor sau acordurilor colective de munca incheiate, inregistrate la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau, dupa caz, la inspectoratele teritoriale de munca si necontestate la instantele judecatoresti competente;
b) hotararilor consiliilor locale si judetene;
c) contractelor de munca/conventiilor civile incheiate in cadrul proiectelor finantate din fonduri europene, conform Ghidului de finantare, in care Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau unitatile si institutiile aflate in subordine/coordonare au calitatea de beneficiar/partener.

Prin Art. 2. al legii se aproba exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala stabilite in conditiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie sa le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi a unor prejudicii. Sumele recuperate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevazute la alin. (1), nu se restituie.

Prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, prevederile prezentei legi se aplica pentru contractele incheiate inainte de 1 ianuarie 2011 platilor efectuate pe baza de contract de munca/conventie civila in cadrul proiectelor finantate din fonduri europene, conform Ghidului de finantare, in care Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau unitatile si institutiile aflate in subordine/coordonare au calitatea de beneficiar/partener pana la data de 1 ianuarie 2012. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

De Ziua Europeană a Limbilor

Începând cu 2001, la inițiativa Consiliului Europei, data de 26 septembrie a devenit aniversarea limbilor Europei.

Cu aceasta ocazie, mă gândesc în primul rând la limba mea maternă, limba română, una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Ea a devenit parte a simfoniei limbilor, recunoscută ca purtătoare a unor valori și tradiții europene de care fiecare cetățean român ar trebui sa fie mândru, promovându-le cu dragoste.

În această zi mă gândesc și la toate celelalte limbi ale Europei, surorile noastre mai apropiate sau mai îndepărtate, dar toate membre ale aceleiași familii.

Limbile Europei sunt într-un număr finit, dar vorbitorii fiecăreia dintre ele se multiplică într-un ritm de-a dreptul amețitor. Ca limbă oficială a Europei, limba română a devenit cunoscută și vorbită de mulți locuitori ai bătrânului Continent, la concurență cu celelalte surori ale ei.

Ziua Europeană a Limbilor întărește încrederea în puterea limbilor vorbite, de la limba maternă până la limbile străine, eliminând orice concurență stupidă.

Cultivându-ne limba română, având grijă de evoluția ei, curățind-o și îngrijind-o permanent, învățăm să prețuim toate limbile Europei, în egală măsură.

Viitorul cetățean european va fi cunoscătorul a măcar trei limbi europene, pentru a se simți confortabil într-un spațiu cultural plurilingv care stimulează diversitatea, în interesul fortificării identității naționale.

Chiar dacă se spune, pe bună dreptate, că TRADUCEREA va fi limba universală, ea asigurând, de fapt, longevitatea limbilor noastre, la ceas lingvistic aniversar, urez un sincer La mulți, mulți ani! tuturor limbilor Terrei.

USL, prin vocea primului-ministru, luptă din răsputeri împotriva calității în educație

Declarația făcută,vineri, de Victor Ponta, la Târgu Mureș, nu mai poate surprinde. Ce să așteptăm de la un politician devenit „doctor” fără să vrea și care, din păcate, nu înțelege nimic din principiile Legii Educației Naționale aflată în vigoare.

Ne-am luptat pentru promovarea lor, în interesul calității învățământului românesc. Ne-am propus standarde internaționale de calitate, tocmai pentru ca diplomele românești să aibă valoare în orice competiție.  Marea majoritate a universitarilor consideră că promovarea în sistem va avea la bază competența profesională. Am stat de vorba cu colegi din toată țara și apreciem unanim că aceste standarde au stimulat activitatea didactică și de cercetare. Am pornit pe un drum al relansării educației în România și ne trezim, iată, după doar câteva luni de guvernare USL, că suntem forțați să revenim, prin populisme cu iz electoral, la vechile metehne pe care le-aș sintetiza într-o sintagmă: „abrambureala din educație”.

Sunt unul dintre universitarii  acestei tari care am reușit să aduc performanță în domeniul de cercetare și didactic pe care le slujesc, iar performanța nu se face decât prin muncă și dăruire. Mă simt profund jignită de afirmațiile superficiale, tendențioase și lipsite de orice acoperire ale premierului care descalifică această categorie profesională atacând membrii celor două Comisii de învățământ din Parlamentul României care au reușit să promoveze un  text de lege apreciat de cei avizați în toată Europa.

Domnul Ponta nu spune nimic nou: gruparea politică din care face parte a propus cățiva miniștri contestați, iar acum, sub actuala conducere a Ministerului Educației, se readuce în discuție o variantă de text de Lege a Educației demult pregatită de doamna Ecaterina Andronescu. Se cunosc interesele de grup în acest domeniu și dezaprob ferm, în calitate de om la catedră de peste 35 de ani, inițiativele Guvernului Ponta  menite să genereze neîncrederea în Educație.