In perioada 20-26 august, la Eforie Sud, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a derulat, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi sub patronajul Preşedintelui României, tabăra pentru tinerii de origine română din străinătate – “Comunitati romanesti si identitati europene”.

La lucrarile Scolii de vara au fost invitati sa participe peste 500 de elevi si studenti, scopul acestei actiuni fiind acela de a facilita accesul tinerilor etnici romani din afara granitelor la valorile culturale si istorice romanesti, sa consolideze relatiile de parteneriat intre organizatiile de tineret, precum si sa dezvolte abilitatile de comunicare in limba romana.

Mesajul meu este urmatorul:

 COMUNITĂȚI ROMÂNEȘTI ȘI IDENTITATE EUROPEANĂ

Veți crea – veți AVEA!

                                                Nu veți crea – nu veți FI!

 Când vorbim de comunități românești putem invoca lesne pe cele din regiunea Cernăuți (partea provinciei istorice  Bucovina) –   comunități a căror vechime este, undeva, în jurul a peste șase veacuri. Astăzi, desigur, chestiunile identitare sunt privite în mod distinct, raportându-ne la preocupările pentru păstrarea, cultivarea și promovarea identității proprii, a tradițiilor ori, mai cu seamă, în dezvoltarea relațiilor de comunicare și colabarare la nivel de regiuni (Cernăuți, Suceava). Și invocăm aici parteneriatele care se cer aprofundate, în măsura în care începuturile acestora au fost jalonate îndată după anii ’90. Ne referim la conexiunile de tip instituțional (cele de ordin afectiv ființează cu termen permanent), care își pot afla contur și se pot dezvolta, eficient și benefic, în cuprinsul unor programe europene. Vrând- nevrând, spațiul european din care facem parte (și sperăm că și Ucraina va face parte) facilitează și încurajează colaborarea reciprocă, cu evidente beneficii.

În regiunea Cernăuți sunt aproximativ 24 de organizații ale românilor: Societatea ”Mihai Eminescu” (cu sediul in Cernăuți și condusă, până nu demult, de scriitorul Arcadie Opaiț); Societatea ”Golgota” și alte asemenea, care avansează frecvent preocupări, proiecte și realizări viabile.

În ce ne privește, nu suntem străini de sprijinirea publicațiilor care apar aici în limba română ori în a oferi burse și sprijin celor care doresc să studieze în România (inclusiv masteranzilor și doctoranzilor). Atât timp cât o națiune rezistă, în primul rând, datorită limbii sale, este legitim să ne raportăm la o experiență comună, la un set de valori morale, civice (dacă este să ne apropiem de prezent), la valori istorice, cu o serie întreagă de alte trimiteri.

Suntem moștenitorii unui spațiu multilingvistic, pluriconfesional, unde diversele influențe lingvistice, istorice, culturale sau spirituale se întrepătrund, fără a minimaliza –ba, dimpotrivă, încurajând – cunoașterea și promovarea limbilor și, implicit, a creaților în limba maternă.

În acest spațiu încărcat de istorie, în această parte a Europei Centrale, s-a fundamentat o bună tradiție în cunoașterea altor limbi, în asimilarea unor elemente definitorii de cultură, căci este limpede că dialogul interlingvistic, pluriconfesional este componenta esențială a unei Europe clădite pe încurajarea și promovarea acestui tip de identitate. În cele din urmă, vorbim de o cetățenie europeană, una care derivă tocmai din apartenența noastră la un spațiu convențional european, ceea ce înseamnă, în primul rând, multilingvism și, desigur, interes, respect și cunoaștere față de valorile celorlalți. Avem experiența conlucrării și a colaborării fructuoase cu comunitățile românești din regiunea Cernăuți (și a celor de pe teritoriul României de astăzi), unde fiecare vine cu setul său de valori, cu cultura proprie și cu elementele identitare de civilizație. Abordarea europeană a legăturilor (relațiilor) reciproce disipează raportările de tip tradițional (clasice), îngrădite de formalisme și frontiere (și de tot ceea ce derivă din această clasică și rigidă așezare a lucrurilor).

Astăzi, Europa cea nouă face, produce, întreține și stimulează colaborarea, cunoașterea, iar influențele reciproce definesc și surmontează barierele, distanțele, odinioară extrem de rigide, de nepătruns.

14 august 2009

INFORMARE

privind

Participarea la cea de-a XXXV-a sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei

 Paris, 2-7 iulie 2009

(extras din Raportul prezentat la Camera Deputatilor)

În perioada 2-7 iulie 2009 a avut loc, la Paris, cea de-a XXXV-a sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei. Tema generală, aflată în dezbaterea sesiunii plenare, a fost “Criza financiară, lupta împotriva sărăciei şi dezvoltare”.

Camera Deputaţilor a fost reprezentată de doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, domnul deputat Ciprian Dobre şi domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, membri ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF). Senatul a fost reprezentat de domnul senator Ioan Chelaru, preşedintele secţiunii române la Adunarea Parlamentară a Francofoniei şi domnul senator Georgică Severin, membru al Delegaţiei Parlamentului României la APF.

În deschiderea lucrărilor sesiunii plenare, domnul Bernard Accoyer, preşedintele Adunării Naţionale din Franţa, a urat bun venit celor peste 250 de parlamentari ai Francofoniei de pe cele 5 continente, reuniţi la  Paris. În cuvântul său, domnul Bernard Accoyer a facut referire la faptul că Francofonia este un element major pentru solidaritate şi integritate, un element de rezistenţă împotriva forţei şi haosului. De asemenea, domnul Bernard Accoyer a rostit  mesajul domnului Nicolas Sarkozy, preşedintele Republicii Franceze. În mesajul său, domnul Nicolas Sarkozy a subliniat rolul pe care îl are Adunarea Parlamentară a Francofoniei ca simbol al diversităţii comunităţilor de valori în spaţiul francofon, şi mai mult decât atât, faptul că Adunarea reprezintă democraţia în spaţiul francofon.

Domnul Abdou Diouf, Secretar General al Francofoniei a precizat că organizarea acestei reuniuni la Paris are caracter de simbol, reprezintă angajamentul Franţei în promovarea Francofoniei, angajamentul parlamentarilor de a introduce în 2008 Francofonia în Constituţia franceză. Francofonia, sublinia domnul Abdou Diouf, trebuie să reprezinte un spaţiu al solidarităţii exemplare, dincolo de zonele geografice şi de limbă în comun, să fie un spaţiu al comunicării care să recunoască că putem învăţa unii de la alţii pentru a face un salt în conştiinţa şi destinul nostru comun.

Domnul Abdou Diouf a mulţumit mai întâi parlamentarilor pentru interesul acestora faţă de acţiunile Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Domnul secretar general a apreciat activităţile parlamentarilor în cadrul APF în privinţa accelerării ratificării Convenţiei privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresii culturale, monitorizării negocierilor comerciale internaţionale. Domnul Diouf a salutat activitatea Reţelei Femeilor Parlamentare, mai ales poziţia luată faţă de protejarea drepturilor copiilor şi a femeilor refugiate, a egalităţii de gen.

În privinţa acţiunilor comune ale OIF şi APF, domnul Diouf a adus în discuţie aspecte legate de îmbunătăţirea misiunilor de observare electorală, precum şi aspecte legate de programele destinate tinerilor.

Domnul Diouf a răspuns la întrebările parlamentarilor legate de situaţiile de criză din spaţiul francofon, de aspectele privind  francofonia şi lupta împotriva HIV/SIDA, posibilitatea pentru OIF de a contribui la organizarea a două seminarii sub-regionale pe tema titlurilor de proprietate asupra terenurilor în Africa, aspecte legate de viza francofonă, măsurile luate în vederea protejării drepturilor copiilor şi conflictele armate, diversitatea culturală, necesitatea dezvoltării programelor pentru tinerii francofoni, posibilitatea pentru OIF de a oferi strategii privind apărarea şi promovarea limbii franceze, programul de cooperare între Francofonie şi Înaltul Comisariat privind natura resurselor financiare investite în acţiunile de combatere a terorismului, obligativitatea distribuirii semnalului TV5 Monde, precum şi aspectele privind paşapoartele biometrice.

Reţeaua femeilor parlamentare membre ale APF s-a reunit sub preşedinţia doamnei Rose-Marie Losier-Cool, senator canadian.

La reuniunea femeilor parlamentare membre ale APF, Delegaţia română a fost reprezentată de doamna deputat Sanda-Maria ARDELEANU, care, în contextul dezbaterilor privind problematica de gen a “Drepturilor Omului”, a susţinut iniţiativa Canadei de înlocuire a sintagmei “Drepturile Omului” cu “Drepturile Persoanei”. În cadrul reuniunii  a fost prezentată o expunere de motive, purtând titlul „Le sexisme a fleur de mots”, semnată Agnes Callamard.  Doamna deputat Sanda-Maria ARDELEANU, interesată de sustinerea lingvistică a acestei propuneri, s-a oferit, în calitate de lingvistă, dar şi de deputat, să participe, cu argumentele ştiintelor limbajului, la raportul care va fi înaintat APF pentru sesiunea următoare. În acest context, doamna deputat Sanda-Maria ARDELEANU va fi coraportor, alături de reprezentanţa Canadei, la viitoarea reuniune a femeilor membre ale parlamentelor din APFR.

Reţeaua femeilor parlamentare membre ale APF a recomandat parlamentelor membre ale Francofoniei să creeze o delegaţie parlamentară specială privind apărarea drepturilor femeii şi promovarea egalităţii de gen.

În cadrul sesiunii plenare APF au avut loc reuniuni ale celor patru comisii ale Adunării Parlamentare a Francofoniei în care au fost prezentate rapoarte şi proiecte de rezoluţii înaintate Adunării spre examinare şi adoptare: Comisia politică; Comisia pentru probleme parlamentare, la care au participat domnul senator Ioan Chelaru, preşedintele secţiunii române a APF, membru al acestei comisii şi domnul deputat Ciprian Dobre, membru al aceleiaşi comisii ; Comisia pentru cooperare şi dezvoltare, la care a participat domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, membru al acestei comisii ; Comisia pentru educaţie, comunicare şi probleme culturale, la care au participat doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu şi domnul senator Georgică Severin, în calitate de membrii.

Comisia pentru educaţie, comunicare şi probleme culturale a fost prezidată de domnul deputat Didier Beberrat, din Elveţia şi a adoptat patru rezoluţii: “continuarea luptei împotriva HIV/SIDA de către toate instanţele Francofoniei”; “distribuirea semnalului TV5 MONDE”; “rolul Convenţiei privind diversitatea culturală” şi ” editarea manualelor şcolare în spaţiul francofon”.

Mai mulţi parlamentari au avut intervenţii în care au abordat aspecte legate de educaţie, mai precis de formare a profesorilor şi de gestionare a şcolilor, de iniţiativa novatoare privind introducerea medicinei sportive în Africa, cu scopul de a oferi un avantaj virtual medicilor care doresc să se specializeze în acest domeniu.

La reuniunea Comisiei pentru educaţie, comunicare şi probleme culturale ale APF, delegaţia Parlamentului României a avut câteva intervenţii şi amendamente la diferite texte şi problematici din proiectele de rezoluţii, astfel, s-a precizat faptul că România se află printre ţările care a introdus deja în sistemul său legislativ obligativitatea distribuirii semnalului TV5 Monde, iar cu privire la proiectul de rezoluţie privind “ editarea manualelor şcolare”, art. 8, s-a propus înlocuirea termenului “privilegiu” cu “susţinere” din partea factorilor decizionali ai statului şi instituţiilor, a editurilor private competente în editarea manualelor şcolare.

Adunarea a avut în dezbatere şi teme de actualiate precum, limba franceză, prelegere susţinută de către domnul Claude Hagège, lingvist, profesor la Collège de France. În cadrul discuţiilor, din partea Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea parlamentară a Francofoniei, a luat cuvântul doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, care a apreciat că, în dubla sa calitate de lingvist şi deputat în Parlamentul României, discursul-pledoarie al domnului Claude Hagège pentru limbă şi diversitate culturală a fost remarcabil şi emoţionant, aşa cum sunt toate cărţile semnate de Claude Hagège. În continuarea intervenţiei sale, doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu a subliniat faptul că studiile recente în domeniul analizei discursului – pasionată fiind, în general, de cercetarea referitoare la dinamica limbii şi, în special, a limbii franceze şi a limbii române – evidenţiază marea diferenţă între teoria şi practica discursului politic, precum şi între analiza şi producerea textelor. În Francofonie, dimensiunea lingvistică rămâne la baza celei politice, politica şi lingvistica formează un cuplu care împreună contribuie la sporirea calităţii şi efectelor pe termen lung ale Francofoniei aflate într-o permanentă dezvoltare. De asemenea, doamna Ardeleanu a explicat de ce spaţiul românesc este cunoscut ca spaţiu francofon în toate domeniile vieţii sociale, culturale, economice şi de ce este necesară continuarea luptei pentru recunoaşterea acestei dimensiuni. Totodată, doamna Ardeleanu a evocat contribuţia uneia dintre personalităţile de seamă ale culturii româneşti in spaţiul francofon, Alexandru Paleologu, fost ambasador al României la Paris, care afirma că: “Dacă România pierde Francofonia, îşi va pierde memoria”. Lingvişti, politicieni sau simpli utilizatori ai unei limbi au dreptul şi, în acelaşi timp obligaţia de a reaminti că Francofonia contribuie la consolidarea  MULTILINGVISMULUI în Europa. În încheierea discursului său, doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu a apreciat faptul că pentru construirea unui echilibru lingvistic în Europa, limba franceză trebuie să rămână una dintre şansele noastre de păstrare a identităţii culturale şi lingvistice, contribuind în acelaşi timp la unitatea, solidaritatea şi prietenia dintre noi şi a multumit gazdelor pentru organizarea acestei reuniuni.

În perioada 3-7 iulie 2009 s-a desfăşurat, la Paris, în paralel cu sesiunea plenară anuală a Adunării parlamentare a Francofoniei (APF), cea de a V-a reuniune a Parlamentului Francofon al Tinerilor (PFT).

Parlamentul Francofon al Tinerilor (PFT) a fost creat prin decizia şefilor de stat şi de guvern în cadrul Sommet-ului Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (septembrie 1999, Canada). PFT se reuneşte o dată la doi ani, sub conducerea Adunării parlamentare şi cu sprijinul financiar al OIF.

La sesiunea Parlamentului Francofon al Tinerilor (PFT), de la Paris, din 3-7 iulie 2009, Camera Deputaţilor a fost reprezentată de domnişoara Mihaela Sasu, studentă în anul al II-lea la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, iar Senatul de domnul Sebastian Mihai Schiau, licenţiat în Ştiinţe politice, în urma selectării acestora de către membrii Delegaţiei Parlamentului României la APF.

Principalele decizii ale Adunării vor fi transmise şefilor de stat şi de guvern ce se vor reuni la viitorul Sommet al Francofoniei.

La invitaţia domnului Mamadou Seck, Preşedintele Adunării Naţionale din Senegal, urmatoarea sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei va avea loc la Dakar, în luna iulie 2010.

Doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu a avut o întrevedere cu domnul ambasador Teodor Baconschi, moment deosebit de important, marcat de discuţiile privind păstrarea şi promovarea valorilor culturale şi lingvistice ale României în spaţiul francofon.

Pentru o reformă reală a Educației în România – 20 august 2009-

În zilele de 18, 19 august 2009, sub cupola simbolică a Parlamentului României, a avut loc dezbaterea pe tema: Reforma strucutrală a societății românești. Modernizarea României prin Educație.

Toți actorii implicați în decizia asupra sistemului român de educație (profesori, inspectori școlari, rectori, reprezentanți ai sindicatelor, reprezentanți ai numeroaselor organizatii ale societății civile, părinți, politicieni….) au încercat să găsească un limbaj comun pe marginea a trei pachete de soluții legislative, propuse de Comisia prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Educaţiei şi Cercetării din România, condusă de fostul ministru Mircea Miclea, de echipa doamnei Ecaterina Andronescu, ministru al MECI și de echipa domnului Mihai Adomniței, fost ministru al Educației și Cercetării.

Deschiderea dezbaterilor s-a făcut în prezența președintelui României Traian Băsescu care și-a exprimat ferm hotărârea de reformare a sistemului de învățământ românesc, felicitând Guvernul, reprezentat la această dezbatere de primul-ministru Emil Boc, prezent, timp de două zile, la toate discuțiile, pentru determinarea de a-și asuma răspunderea pe câteva programe care vizează reforma societății românești, printre care și programul de modernizare a României prin Educație.

Prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu, deputat PD-L, membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, consideră că toți cei invitați să participe la dezbatere, în aceste două zile cu importante semnificații pentru societatea românească, au avut șansa unui dialog din care s-a desprins clar necesitatea căutării și găsirii valorilor, ca repere pentru o societate ce dorește să se modernizeze. Dezbaterile s-au referit, de fapt, la primele două din cele trei pachete legislative, deoarece PNL s-a retras de la dezbateri chiar la începutul acestora, ratând încă o dată șansa dialogului.

Faptul că, pentru prima dată, un pachet de soluții legislative (cel al Comisiei Prezidențiale) propune un ”trunchi comun” – Educația permanentă, în jurul căruia se structurează arhitectura a două legi sectoriale (Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului universitar) – a permis ca educația în România să fie analizată atât sincronic, cât și diacronic, din perspectiva unei dinamici naturale a parcursului educativ al ființei umane.

Pachetele legislative sunt diferite și, în aceleași timp, congruente, în ele regăsindu-se definite două dintre conceptele fundamentale cu care operează școala și universitatea – și anume, modelul pe care îl oferă dascălul și idealul educațional. Pentru prima oară s-a exprimat clar voința politică de implementare a unei strategii viabile de reformare. Politica nu mai trebuie să împiedice reforma – s-a spus cu prilejul acestei dezbateri.

Printre elementele care susțin idealul educațional în România și care au reieșit ca fiind fundamentale pentru sistem, amintim următoarele:

• depolitizarea învățământului românesc;
• adoptarea unei structuri 5+5+3, cu 10 clase obligatorii, dar gratuit și generalizat la 13 clase;
• evaluări după fiecare ciclu, cu rol de îndrumare și diagnoză;
• descentralizarea finanțării, a resurselor umane și a curricumului la nivel preuniversitar;
• ierarhizarea programelor de studii la nivel universitar;
• finanțarea universităților în funcție de performanțe;
•  tratarea egală, din punct de vedere legislativ, a instituțiilor de stat și particulare;
• recunoașterea internă, dar și externă, a sitemului de credite transferabile;
• recunoașterea specializărilor și a diplomelor obținute în străinătate;
• implicarea universității în procesul legislativ;
• introducerea anului de stagiatură obligatoriu pentru toți cei care doresc să intre în sistemul de educație ca dascăli ;

Reforma trebuie făcută ACUM! 

Și lucrul acesta a fost ferm exprimat de majoritatea participanților la dezbateri.

Susținem asumarea răspunderii de către Guvern pentru cel mai bun pachet de soluții legislative pentru învățământ, care a fost propus vreodată, cum va reieși, firesc, în urma dezbaterilor care au avut loc în Parlamentul României.

Pentru o reformă reală a Educației în România

“Cea mai importantă universitate este grădinița”, spunea Patriarhul României, Daniel, în cadrul unei intâlniri pe care am avut-o alături de câțiva deputați membri în Grupul Ecumenic de Rugăciune al Camerei Deputaților. Preafericitul Daniel întelegea prin aceasta că încă de la vârsta educației preșcolare se pun bazele studiilor universitare.

Dezbaterea care a avut loc în miezul aceste veri (zilele de 18, 19 august 2009), sub cupola simbolică a Parlamentului României, cu tema ”Reforma strucutrală a societății românești. Modernizarea României prin Educație”, se constituie – în opinia mea – într-un adevărat eveniment istoric.

Toți actorii implicați în decizia asupra sistemului român de educație (profesori, inspectori școlari, rectori, reprezentanți ai sindicatelor, reprezentanți ai numeroaselor organizatii ale societății civile, părinți, politicieni….) au încercat să găsească un limbaj comun pe marginea a trei pachete de soluții legislative, propuse de PNL, prin Mihai Adomniței, fost ministru al Educației, de PSD, prin doamna Ecaterina Andronescu, ministru al MECI și Comisia pentru Învățământ din cadrul Președinției României, condusă de fostul ministru Mircea Miclea.

Pentru prima oară, această dezbatere a fost posibilă deoarece societatea românească este hotărâtă să implementeze urgent un program de reformare a Educației, ca domeniu prioritar pentru întreaga ei dezvoltare, mai mult – pentru depășirea crizei profunde în care aceasta se află.

Dezbaterile s-au referit, de fapt, la ultimele două (din cele 3 pachete legislative), deoarece PNL s-a retras de la dezbateri chiar la începutul acestora.

Deschiderea dezbaterilor s-a făcut în prezența președintelui României care și-a exprimat ferm hotărârea de reformare a sistemului de învățământ românesc, felicitând Guvernul, reprezentat, la această dezbatere, de primul-ministru Emil Boc, prezent, timp de două zile, la toate discuțiile, pentru determinarea de a-si asuma răspunderea pe un program de reformă.

 Dezbaterea a avut loc la inițiativa președintei Camerei Deputaților, doamna Roberta Anastase, care a precizat faptul că Palatul Parlamentului reprezintă locul consensului și al exprimării tuturor punctelor de vedere pentru realizarea unei legislații corespunzătoare, mult așteptată, în vederea unei reforme structurale a societății românesști.

Consider că toți cei invitați să participe în aceste două zile, cu importante semnificații pentru societatea românească, au avut șansa exprimării dorinței și hotărârii în căutarea și găsirea valorilor ca repere pentru o societate care dorește să se modernizeze. Faptul că , pentru prima oară, un pachet de soluții legislative (cel al Comisiei Prezidențiale) propune un ”trunchi comun” – Educația permanentă, în jurul căruia se structureză arhitectura a două legi sectoriale (Legea învățământului preuniversitar și Legea învătământului universitar) – înseamnă că Învățământul, Educația în România, trebuie privite atât sincronic, cât și diacronic, într-o dinamică firească a parcursului educativ al ființei umane. Pachetele legislative sunt diferite și, în aceleași timp, congruente, regăsindu-se definite două dintre conceptele fundamentale cu care operează școala și universitatea – și anume, modelul pe care îl oferă dascălul și idealul educațional .

Pentru prima oară s-a exprimat clar voința politică de implementare a unei strategii viabile de reformare. Politica nu mai trebuie să împiedice reforma – a spus unul dintre vorbitori. Cu expertiza pe care o am în învățământ, dar conștientă de faptul că fără voință politică nu am putea face nimic in direcția reformei reale a educației românești, propun un ideal pentru sistemul de educație, inspirându-mă din pachetele de soluții legislative propuse dezbaterii:

• strucura sistemului de educație să fie 5+5+3, cu 10 clase obligatorii, gratuit și generalizat la 13 clase;
• evaluări după fiecare ciclu, cu rol de îndrumare și diagnoză;
• o admitere europeană în învățământul superior, pe baza rezultatelor de la Bac (restructurat pe tipurile A, B și C) și a rezultatelor din liceu la disciplinele de profil;
• o selecție drastică, după primul an de învățământ universitar, pe baza aplicării standardelor de calitate europene;
• descentralizarea finanțării, a resurselor umane și a curricumului la nivel preuniversitar;
• ierarhizarea programelor de studii la nivel universitar;
• finanțarea universităților în funcție de performanțe;
•  tratarea egală, din punct de vedere legislativ, a instituțiilor de stat și particulare;
• recunoașterea internă, dar și externă, a sistemului de credite transferabile;
• recunoașterea specializărilor și a diplomelor obținute în străinătate;
• implicarea universității în procesul legislativ;
• introducerea anului de stagiatură obligatoriu, pentru toți cei care doresc să intre în sistem, ca dascăli ;
• și, nu în ultimul rând, depolitizarea învățământului românesc…

Reforma trebuie făcută ACUM! 

Și lucrul acesta a fost ferm exprimat de majoritatea participanților.

Susțin asumarea răspunderii de către Guvern pentru cel mai bun pachet de soluții legislative, care a fost propus vreodată, cum va și reieși, firesc, în urma dezbaterilor care au avut loc în Parlamentul României.