Archive for Ianuarie 2014

Proiecte legislative la început de sesiune parlamentară

Ianuarie 31, 2014
  • degrevarea directorilor de grădinițe cu program normal (grădinițe cu peste 8 grupe, fiecare grupă cu peste 25 de copii);
  • recunoașterea și remunerarea corespunzătoare a coordonatorului de structură în învățământul preșcolar (Legea 330/2009);
  • crearea posibilităţii de direcţionare a 2% din impozitul pe profit şi din cel pe venit către un fond naţional de burse de performanţă;
  • crearea în cadrul Ministerului Educației și Cercetării al României a unui birou special responsabil cu integrarea culturală și socială a studenților și elevilor barasarabeni aflați la studii în România şi regândirea sistemului de selecţie a burselor acordate tinerilor din Republica Moldova astfel încât aplicantul să poată demonstra atașamentul față de cultura, spiritualitatea și valorile românești;
  • posibilitatea ca tinerii români care învaţă în afara graniţelor țării să poată participa la olimpiadele şcolare organizate în România;
  • creșterea subvenției pentru cămine-cantine cu 30%;
  • generalizarea after-school-ului gratuit;
  • refacerea rețelei de cabinete stomatologice din școli;
  • reexaminare PL 088/18.03.2013 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.4/2013 privind modificarea Legii nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe ;
  • obligativitatea ca Tarom – companie cu capital de stat, să folosească personal vorbitor de limba franceza pe cursele operate între România și Franța (în conformitate cu Vademecumul de la București privind folosirea limbii franceze în organismele internaționale din țările francofone);
  • obligativitatea ca medicii români, absolvenți ai univeristăților românești, care urmează stagii de specializare finanțate de statul român, la finalizarea acestora, să se întoarcă în țară pentru a profesa, minim 3 ani ;
  • introducerea unor măsuri pentru protejarea construcțiilor și amenajărilor și siturilor cu valoare culturală și istorică, reprezentative pentru evoluția artei și tehnicilor construcțiilor din România;
  • introducerea posibilității ca persoanele care nu își pot achita taxele și impozitele locale să realizeze muncă/servicii în folosul comunității prin hotărâre de Consiliu Local;
  • actualizarea Legislației privind prevenția și consumul de droguri (actualizarea Propunerii legislative privind reglementarea condiţiilor de punere pe piaţă a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope şi derivaţilor acestora);
  • introducerea unui amendament la Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult;
  • introducerea unor facilități pentru încurajarea omologării invențiilor și dezvoltării domeniului inventicii.

15 ani de la dispariția marelui arhitect Nicolae Porumbescu

Ianuarie 31, 2014

DSC_1709 DSC_1708

DSC_1707

 

1 2 DSC_1687 DSC_1689 DSC_1690 DSC_1691 DSC_1692 DSC_1693 DSC_1694 DSC_1695 DSC_1696 DSC_1697 DSC_1698 DSC_1699 DSC_1700 DSC_1701

S.O.S. Casa de Cultură a Sindicatelor

Ianuarie 16, 2014

Situația Casei de Cultura a Sindicatelor din Suceava, atât la nivelul infrastructurii sale cât și al conținutului activităților găzduite de ea, este o rană deschisă a orașului nostru.

Opera arhitecturală a unuia dintre reprezentanții modernismului în arhitectură (curentul denumit functionalism liric), arhitectul Nicolae Proumbescu, trebuie, fără îndoială, să intre în patrimoniul național. Casa de Cultură de la Suceava se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspirație populară, proiectate și construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu și a soției sale, Maria Porumbescu, în anii ’70, în câteva orașe din țară printre care și Suceava.

Fără mijloace de autosusținere și întreținere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a devenit ținta unui atentat cultural neprevăzut și greu de imaginat, desfășurat aparent „cu acte în regulă”, de întreprinzători pragmatici dar care nu au nimic, probabil, cu trecutul acestui oraș, cu simbolurile sale, cu nevoia de a cultiva autenticul și de a nu distruge operele înaintașilor.

Ca sucevean care a copilărit în Suceava în care Nicolae Porumbescu a executat 3 clădiri reprezentative (Casa de oaspeți, Casa de Cultură a Sindicatelor și o vilă proprietate personală), îmi exprim indignarea față de distrugerea arhitecturii foaierului Casei de Cultură și transformarea lui într-un bar, prețios și snob denumit „Padrino Lounge”. Mă întreb și acum unde a dispărut Piața de marmură care făcea parte din complexul arhitectonic al Casei de Cultură din Suceava, declarat monument arhitectonic la nivel național.

M-am aflat, alături de familie și un grup de prieteni din țară, printre spectatorii de la Concertul Vienez din 28 decembrie. A fost unul dintre momentele cele mai penibile pe care le-am trăit în calitate de sucevean, dar și de deputat, trebuind să explic oaspeților mei cum se poate ca într-o sală de spectacol, înghețată conform tradiției, să pătrundă fumul și zgomotul dintr-un bar ai cărui consumatori nu aveau nimic cu spectacolul din sală.

Urmăresc dezbaterile din presa suceveană, salut declarațiile primarului Sucevei, sunt stupefiată de reacțiile unor suceveni vechi și apărători ai urbei lor dar care acum se resemnează în fața kitch-ului, susținându-l chiar, și doresc să atrag și eu atenția că această profanare trebuie oprită, mai mult, că rigipsul trebuie de urgență dat jos din foaierul Casei de Cultură și că acesta trebuie readus la forma inițială. Coloanele romane, candelabrele de prost gust și draperiile de budoir nu au ce cauta în Casa lui Nicolae și a Mariei Porumbescu.

Ca deputat de Suceava, nu vreau ca mandatul meu să fie legat de distrugerea acestei clădiri și mă angajez să depun toate eforturile pentru salvarea ei. Fac un apel către toți parlamentarii suceveni în vederea solidarizării noastre pe acest subiect dureros. Sunt convinsă că societatea civilă și opinia publică pot să joace un rol hotărâtor în această situație extrem de gravă.

Ce vor sucevenii pentru orașul lor

Ianuarie 16, 2014

Ca deputat ales de suceveni în Colegiul nr. 1 Suceava, aș dori să reamintesc și eu, în această perioadă, o serie de priorități ale locuitorilor zonei pe care o reprezint în Parlamentul României, priorități pe care bugetul Primăriei Muncipiului Suceava nu ar trebui să le ocolească.

Din discuțiile purtate cu cetățenii, în aceste zile ale începutului de an, rezultă clar că mare parte din problemele ce ne-au fost sesizate în toamna anului 2012 au rămas nerezolvate: finalizarea Centrului Cultural Bucovina, demararea construcției Sălii polivalente și a unui Complex sportiv, realizarea unor parcări de reședință în George Enescu, Obcini, Mărășești, Zamca,  modernizarea punctelor termice de pe Aleea Jupiter și cel din zona Albina ( punctele termice cu cea mai mare încărcătură  de consumatori din municipiul Suceava), mansardarea Școlii nr.8, Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”,  Școlii nr. 9, Colegiului Naţional „Petru Rareş”, Colegiului Naţional „Spiru Haret”, finalizarea sălii și terenului de sport a Colegiului Național „Ștefan cel Mare”, realizarea infrastructurii cimitirului, realizarea lucrărilor pentru canalizare și apă în Ițcani, modernizarea infrastucturii rutiere și devierea traficului greu din cartierul Ițcani, modernizarea iluminatului public din Ițcani, George Enescu, Mărășești, Zamca, Obcini.

Colegiul nr.1 Suceava este unul dintre puținele colegii din țară care beneficiază de doi deputați în funcție, unul de la Putere, celălalt de la Opoziție, și sunt convinsă că aceștia pot face front comun în interesul oamenilor dar și al orașului, în susținerea marilor proiecte pentru Suceava. Printre acestea se află și păstrarea autenticului, a identității  istorice arhitecturale, culturale.