Întâlnirile pe tema reorganizării administrativ-teritoriale a României continuă. Joi, 30 mai, a avut loc la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava o dezbatere, organizată de Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, intitulată Suceava – capitală de regiune: argumentele mediului academic.
Mai întâi de toate, argumentele:
- istorice
– municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Începând cu domnia lui Petru I Mușat (1375–1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron Vodă (1592–1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Între 1775–1918, Suceava a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei), ceea ce îi conferă back-ground-ul necesar pentru a deveni o capitală de regiune cu prestanță în istoria României. Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți;
– Dinu C. Giurescu (academician, istoric, deputat PC) afirma că Bucovina are o identitate proprie, putând fi o euroregiune alături de Moldova, prin faptul că a fost anexată de Austria, creându-se o regiune de români bucovineni cu particularități economico-sociale incontestabile.
- economice:
– În România, între anii 1997 – 1998, unitatile administrativ – teritoriale organizate la nivel județean s-au asociat în mod voluntar, conturându-se opt regiuni de dezvoltare și tot atâtea agenții de dezvoltare regională. Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord – Est alături de Bacau, Botosani, Iasi, Neamt și Vaslui, singura regiune cu peste 3 milioane de locuitori. Acest model s-a dovedit neproductiv deoarece regiunea de Nord-Est a rămas cea mai săracă zonă, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor, și pe locul 3 în UE, în același clasament, după alte două regiuni din Bulgaria. Acest lucru demonstrează ca un asemenea mod de organizare nu funcționează în beneficiul unei creșteri economice care să ridice nivelul de trai al cetățenilor din zona de Nord-Est a României;
– Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS) ale UE delimitează diviziunile teritoriale ale țărilor membre pe trei niveluri: NUTS I (populație între 3 milioane și 7milioane de locuitori), NUTS II ( populație între 800 mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională) și NUTS III (populație cuprinsă între 150 mii si 800 mii de locuitori). O regiune cu peste 3 milioane de locuitori, așa cum ar fi Regiunea Moldova de Nord depășește numărul de locuitori prevăzut de aceste standarde UE, pe când o posibilă regiune Bucovina formată din județele Suceava și Botoșani, cu o populație de 1.300.000 locuitori, s-ar încadra în categoria acelor entități teritoriale naționale, cu o populație cuprinsă între 800 mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională;
– Modelul Poloniei, țară dată ca exemplu prin faptul că prin actuala ei organizare administrativ-teritorială a absorbit 90% din fondurile europene disponibile, nu este relevant în contextul în care în momentul aderării la UE, euroregiunile funcționau deja;
– Moldova de Nord-Est sau Moldova de Nord nu constituie un model având în vedere că e o regiune extrem de mare incapabilă să rezolve dezechilibrele dintre mediul rural foarte slab dezvoltat economic și cel urban mult mai dezvoltat; Moldova este deja o regiune cu mari dezechilibre între regiuni, care din 1998 a rămas cea mai săracă provincie a României, ceea ce arată clar că nu e un model de succes;
– Posibile modele sunt „binoamele” Galați – Brăila sau Timișoara – Arad având în vedere că între Suceava și Botoșani există deja o funcționalitate care în cadrul unei regiuni mari s-ar rupe;
– Suceava este județul cu cea mai mare suprafață împădurită din România (53%).
- academice:
– centru universitar de prestigiu, Universitatea “Ștefan cel Mare” instruiește peste 13.000 de studenți, având un campus universitar cu o capacitate de peste 1000 locuri aflat într-o continuă dezvoltare. Istoria acestei instituții de învățământ superior ne-a demonstrat că atâta vreme cât Institutul de Îvățământ Superior de la Suceava s-a aflat sub autoritatea Iașiului, el nu s-a putut dezvolta din nici un punct de vedere, deși avea toate resursele. Ulterior, după 1990, dobândind statutul de univeristate, instituția academică suceveană a avut o dinamică de dezvoltare impresionantă. Dorim ca Suceava să-și păstreze universitatea și să se dezvolte ca centru universitar strategic pentru zonă;
– studenții USV, sub coordonarea cadrelor didactice universitare, obțin permanent numeroase distincții internaționale.
- infrastructură/strategice:
– Aeroportul Internațional “Ștefan cel Mare” se află la doar 12 km de municipiul Suceava;
– Vama Siret se află la aproximativ 40 km de municipiul Suceava.
- culturale:
– pe agenda administrației locale a județului Suceava se află anual peste 160 de manifestări culturale din care peste 100 se desfășoara în municipiul Suceava;
cele mai importante evenimente culturale recunoscute național și internațional organizate la Suceava sunt: Concursul internațional de interpretare instrumentală „Lira de Aur”, Concursul national de artă plastică „Ion Irimescu”, Festivalul naţional al ouălor încondeiate, Festivalul European al Artelor „Ciprian Porumbescu”, Festivalul de Artă Medievală “Ștefan cel Mare”, Festivalul internațional „Bucaovina Rock Castle”, Festival – Concurs internaţional de folclor „Cântecele Neamului”, Salonul internaţional de artă fotografică – „Bucovina – Mileniul III”, Forumul „Dialog Bucovinean” etc.
Sanda - Maria Ardeleanu | Cuvântul... dinspre şi către mine 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.