Universitatea românească se democratizează

Noua Lege a Educației Naționale începe să dea roade și în privința implementării unuia dintre principiile sale de bază: democratizarea școlilor și universităților.

Evaluarea mea e simplu de realizat în această perioadă când, în toate instituțiile de învățământ superior din țară, se desfășoară procesul de alegere a structurilor de conducere la toate nivelele. Faptul că există un număr atât de mare de înscriși în cursa pentru ocuparea unei poziții de conducere în universități înseamnă, pe de o parte, responsabilitate, pe de altă parte, deschiderea profesorilor și studenților față de ideile reformelor universitare.

Nu voi candida la nici o funcţie în universitatea suceveană

Deşi am fost în repetate rânduri nominalizată pe lista posibililor candidaţi pentru funcţia de rector al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava mă întreb şi vă întreb cum aş putea să mă gândesc acum la o altă funcţie atâta timp cât, pentru a-mi putea îndeplini serios mandatul de deputat, m-am autosuspendat încă din 2010 din funcţia de prorector cu relaţii internaţionale al USV.

Mă onorează aşteptările colegilor din universitate dar şi din echipa politică precum şi cele ale unei părţi importante din electoratul meu care m-au încurajat pentru a-mi depune candidatura la funcţia de rector al universităţii însă, pentru anul în curs, agenda mea publică nu conţine decât un singur obiectiv major: încheierea cu onoare a mandatului de deputat.

În altă ordine de idei, la nivel de principiu, aş vrea să spun că am considerat dintotdeauna candidatura mea inoportună de pe poziţia de om politic, în condiţiile în care am susţinut şi susţin depolitizarea şcolii româneşti, propunând chiar acel amendament ce prevedea incompatibilitatea între orice funcţie de demnitate publică şi o funcţie de conducere în universitate. În acelaşi timp, consider că m-aş fi aflat şi într-o situaţie de lipsă de fair-play faţă de colegii mei care au rămas în universitate şi nu beneficiază, poate, de aceeaşi vizibilitate cu cea a unui deputat.

• http://www.suceava-news.ro/stiri/deputata-ardeleanu-nu-va-candida-pentru-nici-o-functie-de-conducere-la-universitatea-stefan-cel-mare/
• http://www.newsbucovina.ro/politica/41507/deputatul-sanda-maria-ardeleanu-a-decis-nu-va-candida-pentru-functia-de-rector-al-universitatii-stefan-cel-mare-suceava
• http://www.newsme.ro/actualitate/doamna-sanda-maria-ardeleanu-nu-candideaza-la-alegerile-din-universitatea-suceveana.html
• http://www.dinuzara.com/2012/01/sanda-maria-ardeleanu-anunta-ca-nu-va.html
• http://www.politicalocala.ro/sandra-maria-ardeleanu-deputat-pdl-de-suceava-nu-voi-candida-la-nici-o-functie-in-universitatea-suceveana.html
• http://www.obiectivdesuceava.ro/v2/local/sanda-maria-ardeleanu-nu-mai-candideaza-pentru-functia-de-rector-la-usv/
• http://suceavaevanghelica.wordpress.com/2012/01/20/felicitari-doamna-deputat/
• http://www.radiotop.ro/politiciana-ardeleanu-ajutorul-universitarei-ardeleanu/

Mulţumim Profesorului!

La începutul acestei săptămâni a apărut nr.12 al Revistei ANADISS, publicație bianuală a Centrului de Cercetare Analiza Discursului (CADISS) din cadrul Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava. Cotată în categoria B+ de către CNCSIS în 2011 și aflată în proces de reacreditare academică pentru anul în curs, ANADISS ocupă deja un loc recunoscut în seria publicațiilor de profil, tematica abordată în paginile ei mergând de la problematica largă a Analizei Discursului (AD), la domenii speciale precum limbajul media, intertextualitatea, discursul politic sau comunicarea didactică.

Pe parcursul celor şase ani de apariție neîntreruptă, Revista ANADISS l-a avut ca Director pe regretatul profesor Vasile Dospinescu, somitate în sfera științelor limbajului, sufletul și mintea care au coordonat echipa de redacție, făcând posibilă nu numai apariția, ci și notorietatea acestei publicații în rândul specialiștilor.

Ultimul număr ANADISS este unul special: cele 300 de pagini de valoroase contribuții științifice îi sunt închinate, in memoriam, profesorului și omului Vasile Dospinescu. Cine și-ar fi imaginat că prefața științifică semnată tradiţional Vasile Dospinescu va fi înlocuită, pentru numărul 12, de un emoționant text intitulat „Merci, professeur!” al Simonei-Aida Manolache…

„Discurs și societate” este tema generală a acestui volum. Cele 25 de contribuții științifice aparținând unor autori din România, Republica Moldova, Coasta de Fildeș și Turcia poartă girul unui larg Comitet științific, din rândul căruia fac parte academicienii Marius Sala (România) şi Anatol Ciobanu (Republica Moldova), profesorii Joseph Courtès, Philippe Lane, Dominique Maingueneau (Franța), Liviu Dospinescu (Canada), Maria Carpov, Rodica Nagy, Ioan Oprea, I. C. Corjan, Evelina Graur, Simona-Aida Manolache, Sanda-Maria Ardeleanu (România). Ioan Oprea, Ioana-Crina Coroi, Nicoleta-Loredana Moroșan şi Corina Iftimia au asigurat lectura şi acurateţea textelor redactate în limbile franceză, engleză și germană.

Vineri, 20 ianuarie 2012, la sediul CADISS, aflat în Corpul istoric al Universității sucevene va avea loc lansarea numărului 12 al revistei ANADISS. Cu acest prilej vom vorbi, într-un moment REMEMBER, despre profesorul Vasile Dospinescu, creatorul și mentorul școlii de lingvistică franceză la Suceava, cel care va inspira în continuare activitatea Centrului de Cercetare Analiza Discursului (CADISS), rămânând viu în memoria şi gândul foştilor săi colaboratori şi discipoli.

La Ipoteştii lui Eminescu, de Ziua Culturii Naţionale

Mă gândisem ca anul acesta, pe 15 ianuarie, să depun, simplu, un buchet de flori la statuia lui Eminescu din Suceava. Un telefon de la copiii mei de la Iaşi mi-a schimbat programul şi astfel am ajuns din nou la Ipoteşti.

M-am bucurat mult mai întâi pentru că invitaţia a venit din partea generaţiei tinere şi mi-am spus, încă o dată, că trebuie să credem în educaţie şi în valorile promovate prin familie alături de şcoală.

Apoi, m-am bucurat pentru că a fost o frumoasă zi de iarnă, cu soare şi nori, cu un praf de zăpadă peste codrii, dealurile şi câmpiile atât de dragi Marelui Poet.

În fine, m-au emoţionat cele câteva momente dintr-o dezbatere tradiţională în spaţiul Ipoteştilor cu prilejul acestei zile, a noastră, a tuturor românilor. O sală neîncăpătoare, arhiplină, mi-a permis să-i văd, de la balconul unde mai erau câteva locuri în picioare, pe iubitori de poezie, pe îndrăgostiţi pe viaţă de Eminescu, pe creatori de poezie, critici literari, directori de edituri, promotori ai reperelor incontestabile ale culturii naţionale. Români de peste tot, din apropiere şi mai de departe, din Cernăuţi şi Basarabia.

O atmosferă proaspătă cu intervenţii militante pentru prezervarea valorilor noastre culturale. Se pornea de la citate din Eminescu, se ajungea la ce spun românii de la Soroca despre idealul naţional şi unire, se citeau versuri noi şi vechi, se revenea la ce ne doare: politica statului român în domeniul culturii. “Nu e suficient ICR”-ul sau “cel mai bun ministru al culturii a fost Ion Caramaitru, pentru proiectele sale, ce se continuă şi astăzi” sau “Unirea românilor nu e posibilă, e inevitabilă” sau “Nu există o politică a statului în domeniul culturii” sunt doar câteva dintre aserţiunile care mi-au rămas în memorie.

Să-l citim şi recitim pe Eminescu pentru a deveni mai puternici astăzi!