Conferința finală a proiectului strategic „Dezvoltarea unui sistem operațional al calificărilor din învățământul superior din România” – DOCIS

Palatul Parlamentului a găzduit, vineri, 14 octombrie 2011, Conferința finală a proiectului strategic „Dezvoltarea unui sistem operațional al calificărilor din învățământul superior din România” – DOCIS.

Proiectul este finanțat din Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – Axa prioritară 1 „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”/ Domeniul major de intervenție 1.2  „Calitate în învățământul superior”, durata acestuia fiind de 36 de luni. Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea sistemului de Calificări din
Învățământul Superior, compatibilizarea cu Spațiul European și corelarea cu cerințele pieței muncii. Obiectivele specifice sunt: 1. Dezvoltarea și implementarea Cadrului Național al Calificărilor din Învățământul Superior – CNCIS și acordarea lui cu instrumentele deja existente pe piața educației și a
muncii; 2. Crearea și implementarea Registrului Național al Calificărilor din Învățământul Superior – RNCIS; 3. Realizarea unui studiu privind corespondența dintre calificările universitare și cerințele pieței muncii din România.

Activitățile proiectului sunt: elaborarea, revizuirea, validarea descrierii a aproximativ 500 de calificări corespunzătoare programelor de studiu aferente
ciclurilor „licență” și „masterat”; realizarea a 72 de consorții universitate-întreprindere active în domeniul calificărilor din învățământul superior, care vor valida descrierea calificărilor; întocmirea unei Culegeri Legislative Europene privind completarea Suplimentului la Diplomă și a profesiilor reglementate; propunerea unui Nomenclator al Calificărilor din Învățământul Superior; întocmirea unui Ghid de completare și eliberare a Suplimentului la Diplomă și realizarea unei propuneri de act normativ privind completarea Suplimentului la Diplomă în România; crearea Registrului Național al Calificărilor din Învățământul Superior – RNCIS. Acesta va fi o aplicație informatică organizată sub forma unei baze de date naționale ce va cuprinde toate calificările acordate de instituțiile de învățământ superior din România, constituindu-se într-un instrument de lucru pentru universități, studenți, parteneri sociali; proiectarea unei baze de date conectată la RNCIS ce va conține calificările/titlurile acordate în perioada 1965-2008; întocmirea unei propuneri de act legislativ prin care să se reglementeze recunoașterea unitară a vechilor calificări; realizarea unui studiu în vederea definirii programelor de studii și a unei mai bune corelări cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere.

În cadrul conferinței s-a prezentat și raportul intitulat “Absolvenții recenți de învățământ superior și integrarea lor pe piața muncii” realizat de Bogdan Voicu, Claudiu Tufiș, Mălina Voicu în colaborare cu Mircea Miclea, Lazăr Vlpsceanu, Sorin Eugen Zaharia și Maria Apostol. Raportul îşi propune să discute despre absolvenţii recenţi de învăţământ superior din România. În centrul atenţiei stau traiectoriile pe care aceştia le au pe piaţa muncii, tipul de munci pe care le prestează, legătura dintre activitatea profesională și cele studiate în facultate, atât din punct de vedere al nivelului de calificare necesar, cât și în ce priveşte domeniul de activitate și specializarea îngustă.

Raportul răspunde unui context mai larg care include expansiunea până la masificare a învățământului universitar, discuţia despre relevanţa diplomelor universitare și relativa rămânere în urmă a societăţii româneşti în ce priveşte accesul la formarea terţiară. Expansiunea curentă a învăţământului superior este adesea etichetată drept benefică pentru societate. Ea conduce la o populaţie competentă profesional, cu o productivitate crescută, împărtăşind orientări valorice către autonomie și creativitate, capabilă să contribuie la un progres tehnologic și social accelerat. Pe de altă parte însă apar controverse legate de calitatea specializării și, implicit, de eficienţa utilizării resurselor financiare alocate către educaţia superioară. (Garcia-Espejo & Ibañez, 2006; Karakaya
et al, 2007; Korka, coord., 2009; Kyvik, 2009; Müller & Gangl, eds. 2004; Machin & McNally, 2007; di Pietro & Urwin, 2006; Sloane et al., 1999; Teichler, ed. 2007; Vlăsceanu et al, 2009)

Raportul de faţă valorifică rezultatele a trei sondaje realizate la nivel naţional. Prima cercetare implică absolvenţi de universitate din ultimii cinci ani (2004-2009), a doua se referă la angajatori de absolvenţi de învăţământ superior, iar a treia este o investigaţie a opiniilor angajaţilor din agenţii de recrutare a
personalului şi plasare a forţei de muncă (etichetaţi la modul general drept „recrutori”). Informaţiile cantitative furnizate de eşantionul de recrutori sunt dublate de cele produse prin două sesiuni de interviuri de grup.

Studiul “Absolvenții recenți de învățământ superior și integrarea lor pe piața muncii” are în vedere principalele întrebari legate de subiectul tratat și anume:

• Ce se petrece cu absolvenţii dupa finalizarea studiilor?
• În ce măsură folosesc pe piaţa muncii achiziţiile din facultate?
• Sunt banii (publici și privaţi) cheltuiţi în aşa fel încât absolvenţii să constituie o resursă umană care să pună în mişcare o economie de calitate?

 

Autorii raportului ofera 15 idei considerate a fi esențiale. Aceste sunt:

1. În găsirea primului job, competenţele transversale sunt mult mai importante decât cele specifice. Atât pentru absolvenţi cât şi pentru recrutori, competenţele specifice, dobândite în cadrul programelor de studii, sunt importante, însă ocupă un loc secundar faţă de cele transversale.

2. La nivelul întregului eşantion, absolvenţii consideră că mai mult de jumătate (55%) dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost dobândite sau deprinse chiar la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) au fost dobândite în facultate, iar 14% au fost dobândite în alte împrejurări.

3. Majoritatea angajatorilor consideră că studenţii ar trebui să fie deja specializaţi în momentul obţinerii diplomei de licenţă.

4. Pentru 76% dintre angajatori nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master.

5. 74% dintre angajatori declară că au angajați studenţi la nivel de licenţă şi 55% că au studenţi la master.

6. Atât angajatorii cât şi absolvenţii consideră că, în momentul de faţă, sistemul de învăţământ superior reuşeşte să furnizeze absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă şi abilităţile practice. Există o diferenţă între ceea ce oferă facultăţile şi cerinţele de la locul de muncă.

7. Angajatorii sunt de acord cu afirmaţia că în învăţământul românesc actual există prea multe programe de studii.

8. Angajatorii sunt mai degrabă interesaţi de competenţele pe care le au absolvenţii şi de experienţa anterioară de lucru şi mai puţin de specializarea absolvită sau de prestigiul universităţii.

9. Venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii 5 ani este de 1087 Ron.

10. Trei sferturi dintre absolvenţii recenţi intervievaţi (72%) au simţit nevoia să urmeze  „cursuri de formare / pregătire profesională / specializare”.

11. În medie, aproape două treimi dintre respondenţi au urmat un curs de formare continuă, altul decât cel de tip formare iniţială de nivel universitar (master, doctorat) sau de tip autodidact.

12. Aproape jumătate dintre angajatorii intervievaţi raportează comportamente de implicare în formarea continuă, prin organizarea de traininguri pentru proprii lor angajaţi.

13. Piaţa de formare continuă post-universitară este însă aproape complet neexplorată de universităţi, extrem de puţin interesate în a oferi astfel de servicii.

14. 18% dintre angajatori cred că în cursurile de formare ar trebui reluate lucruri ce ar fi trebuit studiate mai temeinic în facultate. 43% spun că ar trebui studiate lucruri suplimentare faţă de ceea ce se poate studia în facultate, iar 14% optează pentru specializarea într-o calificare nouă.

15. Aproape două treimi dintre recrutori (64%) se aşteaptă ca peste cinci ani proporţia absolvenţilor de studii superioare pe care îi plasează în firme din Uniunea Europeană să fie mai mare, în timp ce doar 9% consideră că proporţia se va reduce.

Câteva rezultate importante ale studiului click aici : Absolventii recenti de invatamant superior si integrarea lor pe piata muncii

 

Acțiunile Proiectului DOCIS

 

Cerinţele pieţei muncii – competenţe necesare la locul de muncă

Deşi absolvenţii declară că în găsirea primului job, competenţele transversale sunt cele mai importante, sistemul de învăţământ superior reuşeşte în continuare să furnizeze absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă şi abilităţile practice. Dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă absolvenţii declară că doar o treime (32%) au fost dobândite în facultate.

 

Proiectul DOCIS reuneşte, în cadrul celor 72 de consorţii, reprezentanţi ai universităţilor, studenţi şi angajatori, pentru ca ei să poată transmite universităţilor în mod clar şi nemijlocit care sunt aşteptările lor în materie de cunoştinţe şi competenţe (profesionale şi transversale) pe care absolventul, viitor angajat, ar trebui să le posede la sfârşitul perioadei sale de formare iniţială universitară. Astfel, în consorţiile organizate pentru toate cele 325 de programe de studiu de nivel licenţă, angajatorii îşi pot exprima punctul de vedere, pot face modificări, adăugiri, observaţii, contribuind astfel la îmbunătăţirea grilelor
de descriere a calificărilor din învăţământul superior. De asemenea în realizarea descrierii calificărilor corespunzătoare programelor de studiu de
licenţă, experţii responsabili au pornit de la consultarea a minim 3 angajatori pentru fiecare program de studiu. Nevoia primordială a angajatorilor este aceea
de a primi oamenii potriviţi pentru posturile potrivite. Mai buna adecvare a calificărilor şi competenţelor cu necesităţile pieţei muncii, precum şi capacitatea de adaptare rapidă a universităţilor la nevoile în continuă schimbare ale acesteia, sunt nevoi comune universităţilor şi angajatorilor.

 

Diferenţa dintre diploma de licenţă şi diploma de master

Pentru 76% dintre angajatori nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master. Majoritatea angajatorilor consideră că studenţii ar trebui să fie deja specializaţi în momentul obţinerii diplomei de licenţă.

Descrierea programelor de studiu prin rezultate ale învăţării şi implementare Bologna (Licenţă- Masterat- Doctorat) obligă universităţile să-şi adapteze oferta
educaţională astfel încăt specializarea să se facă gradual. Prin urmare, competenţele dobândite după absolvirea unui program de studiu, nivel licenţă, trebuie să difere de cele dobândite prin absolvirea unui program de master. În RNCIS angajatorii vor putea vedea exact nivelul de competenţe pentru fiecare ciclu (licenţă, masterat) evitând astfel încadrarea absolvenţilor pe posturi inferioare nivelului de pregătire sau invers.  În concluzie, RNCIS oferă posibilitatea angajatorilor de a vedea diferenţa dintre pregătirea unui absolvent de licenţă şi pregătirea unui absolvent de masterat şi de a alege persoana potrivită pentru postul oferit.

Cunoştinţe teoretice vs abilităţi practice

Atât angajatorii cât şi absolvenţii consideră că, în momentul de faţă, sistemul de învăţământ superior reuşeşte să furnizeze absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă nu şi abilităţile practice. Există o diferenţă între ceea ce oferă facultăţile şi cerinţele de la locul de muncă.

Grilele pentru descrierea programelor de studiu prin rezultate ale învăţării (cunoştinţe, abilităţi, competenţe transversale) acţionează ca un standard de pregătire profesională care îi va determina pe furnizorii de formare universitară să echilibreze această proporţie. Totodată, prin studiului sociologic realizat în
cadrul proiectului DOCIS, universităţile pot vedea ce fel de competenţe (profesionale sau transversale) sunt mai importante pe piaţa muncii şi în ce proporţie,
pentru fiecare dintre cele 325 de programe de studiu.

Numărul mare de programe de studiu oferite de universităţi

Angajatorii sunt de acord cu afirmaţia că în învăţământul românesc actual există prea multe programe de studii.

În proiectul DOCIS, după ce s-a realizat o inventariere a programelor de studiu oferite de fiecare universitate s-a observat că sunt programe de studiu care, deşi apar în HG 625/2008, nu mai există în oferta educaţionalală a niciunei universităţi. Astfel CNCIS este un instrument util pentru formularea de propuneri de eliminare a unor programe de studiu care nu mai corespund nevoilor angajatorilor, dar şi pentru elaborarea şi implementarea unor noi programe de
studii universitare care să răspundă necesităţilor şi cerinţelor în schimbare ale pieţei muncii.

 

Formare continuă

Aproape jumătate dintre angajatorii intervievaţi raportează comportamente de implicare în formarea continuă, prin organizarea de traininguri pentru proprii lor angajaţi.

Prin consultarea RNCIS, angajatorii pot să îşi structureze training-urile astfel încăt conţinutul acesora să difere de informaţia furnizată în universităţi, pot afla
nivelul de pregătire al absolvenţilor după finalizarea studiilor de licenţă, respectiv masterat, astfel încât trainingul să fie realizat la un nivel adecvat.

 

 Mobilitate europeană

Aproape două treimi dintre recrutori (64%) se aşteaptă ca peste cinci ani proporţia absolvenţilor de studii superioare pe care îi plasează în firme din Uniunea Europeană să fie mai mare, în timp ce doar 9% consideră că proporţia se va reduce.

Proiectul DOCIS, prin CNCIS si RNCIS, va facilita demersul implementării documentelor Europass în România la nivelul învăţământului superior prin faptul că vor stabili structura calificărilor şi implicit recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite
la nivelurile licenţă, masterat şi doctorat. În acest fel, este favorizată mobilitatea studenţilor, a absolvenţilor şi se asigură oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă şi flexibilă.

Sursa: Raportul “Absolvenții recenți de învățământ superior și integrarea lor pe piața muncii” prezentat în cadrul Conferinței finale a proiectului strategic „Dezvoltarea unui sistem operațional al calificărilor din învățământul superior din România” – DOCIS.

Această prezentare necesită JavaScript.