Mic Dejun cu Rugăciune, la București

La Palatul Parlamentului, miercuri și joi, săptămâna aceasta, are loc Micul Dejun cu Rugăciune, organizat de Grupul Ecumenic de Rugăciune din Camera Deputaților, la invitația și sub înaltul patronaj al Președintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache.

Tema generală a dezbaterilor acestei manifestări anuale, ce adună, de fiecare dată, câteva zeci de personalități din țară și străinătate, este, anul acesta: Diaspora românească-între identitate și integrare.

Miercuri după-amiază, se va participa la Conferința intitulată Schimbarea prin rugăciune a unei societăți, în Sala Drepturilor Omului.

Alături de mine vor fi prezenți domnul Daniel Ungurian, consilier local,  și doamna Alina Balațchi, Co-Founder myRO Aplicatia Diasporei  & Romanian Women in UK, înscrisă și în programul intervențiilor.

Joi, la dezbateri, voi vorbi despre Religii, rugăciune, pace, într-un discurs polifonic ce le are ca semnatare și pe Daniela Ardeleanu, Ramona Barghier și Alina Balațchi.

Citez din discursul meu:

„În ultimii ani, tot mai mulți tineri intelectuali români au plecat să-și caute destinul și împlinirea în alte spații culturale și economice. Și la capăt de lume, românii au reușit să se integreze într-un spațiu complet diferit de cel continental, într-un sistem în care lucrurile chiar funcționează după dictonul sfânt pentru civilizația franceză: Liberté – Egalité – Fraternité. Concret, diaspora din Insula Réunion numără peste 60 de români, cei mai mulți dintre ei medici, profesori și arhitecți, în căutarea normalității, civilizației unde prioritare au fost și sunt respectul pentru om, infrastructura sanitară și educațională. Paradoxal (sau nu!) socialiștii de aici sunt mult mai democrați decât „democrații” noștri. Profesiile liberare, intelectualii se bucură de recunoaștere dacă se dovedesc profesioniști valoroși pentru societatea franceză. Și tocmai datorită eterogenității spațiului reunionez, românii care și-au luat cu curaj viața în mâini, familiile și au plecat la 12.000 de km, se simt mai mult decât doar acceptați, bine primiți și cu șanse egale de integrare socio-culturală. Aici se conjugă fericit oportunitatea de a descoperi culturi vechi mai puțin cunoscute românilor (precum cea indiană sau chineză) și, în același timp, de a regăsi familiaritatea conferită de girul civilizației franceze, atât de apropiată nouă. Insula Réunion este, în miniatură, un exemplu de societate multinațională care funcționează după principiile Uniunii Europene.

Românii insulari au luat contact unii cu alții, mai întâi în mediul profesional, apoi dezvoltând relații bazate pe apartenența la aceeași cultură. Sărbătoarea Zilei Naționale îi unește, în fiecare an, fie în intimitatea celor mai primitori și generoși dintre ei, fie pe plajă, pe malul Oceanului Indian.

Sărbătorirea Nașterii Domnului cu palmieri pe post de brazi de Crăciun, la 35 de grade Celsius, în plină vară australă, poate fi o provocare și un test al credinței pentru un român „creolizat”, aflat departe de familia alături de care, de obicei, serba la sfârșit de an. Pentru că, dincolo de cadrul obișnuit nouă, o asemenea sărbătoare cere o anumită credință și bucurie interiorizată, care transcende dincolo de cadouri, cozonaci și miei, totuși fără pierderea identității. Fără aceste forme ale unei sărbători te vezi nevoit să cauți în tine însuți și să descoperi un fond real de bucurie alături de creștini cu manifestări religioase diferite. Dumnezeu rămâne credincios și drept promisiunii “Mă veți căuta și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima.”

Cultul ortodox este reprezentat începând din 2010 de o comunitate restrânsă de ruși și greci. Mai recent au început să se alăture și românii la liturghiile oficiate în medie o dată pe lună de un preot malgaș (Pere Loukas) care vine special din Antananarivo pentru comunitatea ortodoxă din Réunion. Slujbele sunt în limba franceză cu cântări specifice ritului bizantin, ceea ce le dă o savoare aparte; sunt oficiate în biserici aparținând catolicilor și puse la dispoziție cu generozitate, o dată în nordul, altă dată în sudul insulei. Liturghiile sunt urmate de obicei de o agapă frățească de părtășie a timpului spiritual. De menționat că Biserica Ortodoxă din Réunion ține de Patriarhatul Alexandrei – care are câmp de acțiune continentul african –  prin dioceza din Madagascar, la fel ca și biserica din Insula Mauritius.” ( Diaspora românească din Insula Reuniunii, Daniela Ardeleanu)

„Cu urechea mereu atentă la nevoile schimbătoare ale românilor de pretutindeni, creionez în permanență alături de alți români inimoși activități cu care aceștia să rezoneze și care să îi stimuleze să devină proactivi în povestea frumoasă a identității naționale: de la școala românească de weekend, la Ziua Iei, întâlniri informale, seminarii de informare, seri culturale și până la acțiuni de caritate îndreptate către România.

Le picurăm dor și mândrie de țară în suflet și încurajăm atent inițiativele comunității. Și când privirea mi se apleacă, mă întorc către micile mele frânturi din Bucovina, care încă mă însoțesc prin lume și continui să scriu, alături de voi toți, povestea românilor de pretutindeni.” (Diaspora românească de la Londra, Alina Balațchi)

În 2014, Micul Dejun cu Rugăciune a avut loc la Mănăstirea Putna, într-o ediție inedită, de înaltă trăire spirituală.

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: