Ziua Internațională a Francofoniei sub semnul recunoașterii Francofoniei românești

Am răspuns cu placere unor întrebări adresate de Redactorul șef al Revistei Bursa, doamna Ancuța Stanciu.

  1. Cum apreciaţi rolul României în cadrul Organizatiei Internaţionale a Francofoniei (OIF)?

România se bucură de o recunoaștere foarte bună în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei, mai ales după organizarea Sommet-ului Francofoniei din 2006, când țara noastră a fost declarată Stat-far al Francofoniei în Europa Centrală și de Est.

Colaborarea cu instituțiile francofone de la București, cu Biroul Regional al OIF, reprezentat de doamna director Chantal Moreno, este excelentă. Doamna Chantal Moreno, a efectuat o vizită la Suceava, la invitația mea în luna octombrie 2015, prilej cuc are s-au deschis o serie de proiecte în instituții de învățământ din Bucovina.

La sesiunea Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), desfășurată la Berna, în iulie 2015, membrii Delegației Parlamentului României la APF  au avut discuții bilaterale cu doamna Secretar General Michaëlle Jean, Secretarul General al OIF, în care au reamintit importanţa pe care România o conferă Francofoniei și promovării valorilor OIF.  Parlamentarii români au reamintit că, în condiţiile în care România continuă să fie bastionul Francofoniei în Europa Centrală şi Orientală, ar fi oportun ca aportul ţării noastre să fie recunoscut şi sprijinit, inclusiv la nivelul instanţelor parlamentare francofone, prin prezenţa unui parlamentar român în aceste structuri.

Doamna Michaëlle Jean a menţionat că a apreciat, în mod cu totul deosebit, vizita pe care a efectuat-o în ţara noastră, în perioada  anterioară ultimului Sommet al Francofoniei şi a mulţumit şi cu această ocazie autorităţilor române pentru sprijinul acordat candidaturii sale, sprijin care „a cântărit în procesul de alegere a sa în funcţia de Secretar general al OIF”. Domnia sa a promis că va păstra în atenţie cele semnalate de partea română şi va susţine, în măsura competenţelor şi influenţei de care dispune, acest deziderat, apreciat drept justificat.

Din cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, doamna deputat Simona Bucura Oprescu a fost aleasă să participe la Programul Tineri Parlamentari Francofoni-Jeunes Pousses. Acest program, iniţiat de APF, are drept obiectiv dinamizarea relaţiilor dintre parlamentele membre, schimbul de experienţe, promovarea valorilor francofone, implicarea tinerilor în parlamentele francofone. Programul se va desfăşura pe o perioadă de  doi ani, în care vor avea loc reuniuni în toate regiunile francofone. La acest program a fost stabilită  participarea unui număr de patru tineri parlamentari francofoni din fiecare din  cele patru Regiuni ale APF.

Prima reuniune din cadrul Programului a avut loc în perioada          18-23 octombrie 2015, la Paris şi Bruxelles. Cu această ocazie, tinerii parlamentari au avut o întrevedere la Paris,  la sediul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei cu Administratorul OIF, domnul Adama Ouane.

În data  21 octombrie a.c., tinerii parlamentari francofoni au participat, la Parlamentul Federaţiei Wallonie-Bruxelles, la alocuţiunea doamnei Michaëlle Jean, Secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în prezenţa preşedintelui Parlamentului Philippe Courard, în cadrul unei sesiuni plenare.

În discursul său, doamna Secretar general a salutat prezenţa tinerilor parlamentari francofoni, asigurându-i de toată disponibilitatea sa în colaborări în favoarea Francofoniei, adăugând că tinerii parlamentari nu reprezintă doar viitorul Francofoniei, ci şi prezentul, prin acţiunile concrete întreprinse de aceştia, afirmând că numărul tinerilor din spaţiul francofon este cel mai mare din istorie, respectiv 245 milioane. Aceşti tineri au nevoie de suport, în contextul dificil la nivel mondial, într-o lume în criză. Doamna Michaëlle Jean a reiterat valorile comune împărtăşite de toate ţările din spaţiul francofon şi mobilizarea printr-o serie de acţiuni strategice în favoarea limbii franceze, limbă de creaţie şi de inovare, limbă utilizată în economie şi asociate. În acest spaţiu plin de contraste, Francofonia este un actor activ în relaţiile internaţionale, partener al ONU şi al instituţiilor specializate, dar şi în cadrul Uniunii Africane şi al Uniunii Europene. Referitor la prezenţa limbii franceze în cadrul organizaţiilor internaţionale, referindu-se explicit la ONU şi UE, Secretarul general al Francofoniei a apreciat redactarea documentelor în limba franceză. În contextul actual al mondializării, este necesar să găsim soluţii şi parteneriate, prin finanţări inovative, în vederea unei stabilizări a provocărilor constante. Este nevoie să se acţioneze pe termen lung, în vederea eradicării ameninţărilor cu care se confruntă ţările. Toate obiectivele de dezvoltare durabilă amânate trebuie gestionate acum, timpul presează.

Cu ocazia acestei importante sesiuni a organizaţiei, în cadrul unei ceremonii, mi-a fost fost  acordată medalia Ordinului Pleiadei în grad de Ofiţer.

O distincţie importantă pentru România a fost Premiul Senghor-Césaire oferit Casei de Editură Demiurg Iaşi pentru publicarea de opere în limba franceză a profesorilor de limbă franceză din Moldova, precum şi de opere ale autorilor francofoni români şi străini, contribuind, astfel, la promovarea Francofoniei.

Diploma şi medalia Ordinul Pleiadei în grad de Cavaler au fost înmânate domnului deputat Daniel-Stamate Budurescu, Şeful delegaţiei parlamentare române, fiind felicitat de către doamna Secretar general al OIF Michaëlle Jean, precum şi de Preşedintele APF Paul E. McIntyre pentru primirea de către România a acestui premiu important.

În 2015, Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, a solicitat schimbarea statutului din membru asociat în membru cu dreputuri depline. În iulie 2016, la sesiunea plenară ce va avea loc în Madagascar, propunerea va fi înaintată plenului spre aprobare, fapt ce va consolida statutul României de stat-far în Europa Centrală și de Est.

  1. Își păstrează încă România rolul tradițional de țară francofonă?

Desigur. Diplomația parlamentară și academică sunt doi piloni importanți care consolidează acțiunile la nivel guvernamental.

Faptul că, în acest an 2016, celebrăm Ziua Francofoniei la Palatul Cotroceni semnifică importanța la cel mai înalt nivel acordată de țara noastră tuturor acțiunilor de promovare a limbii franceze.

Colaborarea deosebită pe care o avem cu instituțiile francofone cu sediul la București în unificarea eforturilor de a acționa în favoarea valorilor francofone reprezintă un alt argument că România a fost, este și va rămâne țara francofonă în această parte a Europei. Este de remarcat relația pe care o avem pe linie francofonă cu țările din regiune, în special cu Republica Moldova.

Reamintesc despre organizarea, în perioada 20-23 martie 2014, la București și Suceava, a Conferinţei Şefilor de delegaţii ale parlamentelor membre ale Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF) din regiunea Europa, în contextul intensificării demersurilor de promovare a valorilor francofone în Europa Centrală şi de Est, reuniunile Regionalei Europa a APF având loc la Chişinău, în perioada 27-28 noiembrie 2013, la  Bucureşti, în perioada 20-23 martie 2014, şi la Varşovia, în toamna anului 2014. Alegerea perioadei de desfăşurare a Conferinţei, 20-23 martie 2014, a fost stabilită luându-se în considerare marcarea, la Bucureşti, a            Zilei Internaţionale a Francofoniei, celebrată anual în data de 20 martie.

3. România a avut tradiţie în francofonie. Și, totuşi, limba engleză ocupă un loc din ce în ce mai important în rândul tinerilor din România. Ce trebuie făcut pentru ca tinerii să prefere limba franceză, în locul limbii engleze?

Trăim într-o lume globalizată, cu acces rapid la informație, iar limba enegleză este cel mai uzitat instrument de comunicare. Acest aspect nu înseamnă, neapărat, o cunoaștere solidă a unei limbi de circulație internațională. Aceasta este realitatea referitoare la limba engleză Promovarea multilingvismului este o soluție viabilă în continuarea promovării limbii franceze în rândul tinerilor.

Rolul esențial în apropierea copiilor și tinerilor îl au profesorii de limbă franceză.

Referitor la educație, „România educată” este proiectul național al Președintelui României care reprezintă începutul reașezării societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate.

În acest sens, în perioada 2016-2018, Administrația Prezidențială derulează o amplă dezbatere publică  privind educația și cercetarea din România, structurată în trei etape:

  • Prima etapă (2016-2017) va fi dedicată unei dezbateri ce își dorește să antreneze întreaga societate în construirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, viziune care să sprijine apoi identificarea opțiunilor strategice ale României şi transformarea lor în obiective de țară.
  • A doua etapă (2017) va porni de la viziunea și obiectivele asumate anterior, pentru a creiona o strategie și un plan operațional pentru educație și cercetare.
  • A treia etapă (2018) implică elaborarea unui mix de politici publice clare, a unui model de guvernanță pentru sectorul educație și cercetare și, în măsura în care este necesară, susținerea unei eventuale reașezări normative.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei, împreună cu Agenţia Universitară a Francofoniei, Conferinţa miniştrilor de educaţie şi ai tineretului din ţările francofone-CONFEMEN şi CONFEJES, împreună cu Universitatea Senghor din Alexandria, au lansat, la Dakar, în octombrie 2015, Institutul Francofoniei pentru Educaţie şi Formare-IFEF, care are drept obiectiv formarea, în următorii 10 ani, peste 100.000 de profesori şi formatori. Prin reunirea expertizei disponibile din spaţiul francofon se are în vedere înfiinţarea unui centru de excelenţă în materie de cooperare, formare continuă, cercetare şi sprijin tehnic în favoarea statelor francofone

  1. Care sunt modalitățile prin care tinerii pot duce mai departe spiritul mobilizator al francofoniei?

În marja sesiunii APF din 2015 s-a desfăşurat cea de-a 7-a Ediţie a Parlamentului Francofon al Tinerilor-PFT, organizat la fiecare doi ani, la care au participat, alături de delegaţiile parlamentare, tineri francofoni desemnaţi cu sprijinul secţiunilor membre din cadrul Parlamentelor Naţionale ale Tinerilor şi agreaţi de APF.

Din partea României au participat la Berna, la această sesiune a PFT, doi membri ai Parlamentului Tinerilor, Emanuela Teodora Manolache, studentă la Universitatea Bucureşti, Specializarea Ştiinţe Politice în Limba Franceză şi Mihai Minel Stahie, student la Facultatea de Psihologie şi  Ştiinţele Educaţiei, şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar din ianuarie 2015 este student la Universitatea Sorbona-Şcoala de Drept.

Reunirea tinerilor francofoni a avut drept obiective cunoaşterea de către generaţia tânără a demersurilor în sprijinul diplomaţiei parlamentare, familiarizarea cu activităţile APF.

În data de 10 iulie a.c., tinerii francofoni au fost prezenţi la sesiunea plenară a APF, ocazie cu care au prezentat rezoluţiile adoptate în cadrul PFT. Aceste rezoluţii ale tinerilor francofoni vor fi prezentate şi la următorul Sommet al Francofoniei.

Istoria care leagă cele două limbi, franceza şi româna pe acest teritoriu, a cunoscut cel puţin trei momente de prim plan: în 1859, la  momentul Unirii Principatelor Moldova şi Valahia şi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, Napoleon III şi consulul său de la Iași, Victor Place, au susţinut şi încurajat aceste evenimente; apoi, în perioada Primului Război Mondial, Franţa a trimis o Misiune Militară şi  Sanitară de Salvare, comandată de generalul Henri Berthelot, ce a permis  redresarea armatei române şi victoria finală până la Marea Unire a României. În anii ’90, după Revoluţia română din 1989, este relansat suflul de prietenie între România şi lumea francofonă,  Franţa, Belgia, Elveţia.

Roudoudou, Riquiqui, Pif au fost primele reviste în franceză  cunoscute de români.

Învăţarea limbii franceze la Universitate a început în  România în 1897, pentru ca, începând cu anul 1900  să fie înfiinţată, la Iaşi, prima Catedră de limba şi literatura franceză la Universitatea din Iași. Studierea limbii franceze în învăţamântul public a devenit  emblematică. Limba franceză a păstrat totdeauna statutul de „limbă de civilizaţie şi de cultură”.

 

Prof. univ. DHC Sanda-Maria Ardeleanu,

Preşedinta Delegaţiei Parlamentului României la

Adunarea Parlamentară a Francofoniei-APF

http://suceavalive.ro/ziua-internationala-francofoniei-sub-semnul-recunoasterii-francofoniei-romanesti/

Ziua Internațională a Francofoniei sub semnul recunoașterii Francofoniei românești

https://www.monitorulsv.ro/Politic-local/2016-03-18/Ardeleanu-Romania-se-bucura-de-o-recunoastere-foarte-buna-in-cadrul-Organizatiei-Internationale-a-Francofoniei

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: