Companiile vor să angajeze francofoni …

Interviu cu domnul Christophe Gigaudaut, directorul Institutului Francez la București, realizat de Ana Maria Florea-Harrison – RFI România

Numărul românilor care vorbesc franceza este din ce în ce mai mic, franceza se studiază în școală ca limba a doua și a scăzut nivelul de cunoaștere a limbii printre elevi. Și numărul profesorilor de franceză scade de la an la an.  Elevii preferă să vorbească englezește ca și limbă străină, iar franceza a devenit limba bunicii. Cu toate acestea, mediul de afaceri atrage atenția că în cadrul companiilor este nevoie de angajați francofoni și nu numai în firme franceze. La Camera de Comerț și Industrie Franceză au început întâlniri ale comunității de afaceri care încearcă să găsească soluții la lippsa francofonilor de pe piața muncii, după cum explică Christophe Gigaudaut, directorul Institutului Francez la București.

Cred că declinul francofoniei există din mai multe motive, în primul rând vorbim de avansul englezei, limbă pe care elevii români au preferat să o învețe începând cu anul 2000. Numărul lor a crescut așadar foarte foarte mult.

 Este engleza o limbă mai atrăgătoare decât franceza?

Nu, engleza nu este mai atrăgătoate, dar  există o supremație a limbii engleze la nivel mondial.  Vorbim de fapt de globish, adică o engleză standard destul de simplificată. Pe piața muncii, însă, engleza nu mai este suficientă. Adică, trebuie să știm engleza, dar când un angajator întreabă un candidat dacă vorbește o limbă străină, iar acesta răspunde  „da, știu engleza” ,   face lumea să râdă. Engleza nu mai este considerată o limbă străină, este „lingua franca” – limbă comună (n.t. ). O a doua sau o a treia limbă străină fac diferența.

Cum se explică scăderea numărului de profesori de limbă franceză?

Există  mai mulți factori. În primul rând,  tinerii care intră pe piața de muncii  caută slujbe mai bine remunerate, iar cea de profesor de franceză este mai puțin atrăgătoare din punct de vedere financiar față de un post într-o companie privată.  Apoi, sunt parinții, primii factori de decizie în alegerea unei limbi străine de către copiii lor. Este adevărat că mulți parinți aleg engleza, ceva complet normal, dar astăzi ei trebuie să aleagă două limbi străine sau chiar trei. Foarte important este și nivelul de cunoaștere a limbiii, nivelul exigențelor. De-a lungul timpului, limba franceză a fost predată ca primă limbă străină, dar acum a devenit a doua, iar nivelul exigențelor a scăzut în sistemul educațional.

Ați spus că franceza are acum  o imagine desuetă  în România, este privită la limba bunicii.  Ce putem face pentru ca să devină, și voi utiliza un termen englezesc, „cool”?

Limba franceză este o limbă “cool”. Pur si simplu, îi lipseste vizibilitatea, în special vis-a-vis de părinti, vis-a-vis de copii, vis-a-vis de publicul larg. De aceea organizăm astăzi aceste întâlniri la Camera de Comerț Franceză, cu intreprinderile franceze, dar nu numai.  Sunt societăți românești sau chiar americane.  A venit și Microsoft.  Aceste companii  au nevoie de francofoni,  au investit în România pentru că România este considerată multilingvă. Așadar, limba franceză trebuie să fie o limbă vorbită, trăită, o limbă de lucru, o limbă practică. Aici trebuie să lucrăm, să facem cunoscute nevoile companiilor în ceea ce privește forța de muncă francofonă. Dorim să alertăm autoritățile române cu privire la aceste cifre, la acest diagnostic care nu e dat doar de Institutul francez, ci și de mediul de afaceri.

Franceza era considerată o  limbă a culturii, a înaltei societăți.  Spuneți că franceza trebuie privită ca o limbă de lucru, o limbă practică, de fapt.

Franceza este o limbă practică, de lucru. Ea rămâne și o limbă a culturii. Avem TV5, RFI în Romania, doi vectori ai limbii franceze absolut indispensabili care fac o treabă formidabilă, dar atunci când mergeți, de exemplu, în cinematografele din mall-uri, oferta este compusa din blockbuster-urile americane. La Institutul Francez, avem o sală specială unde  difuzăm filme în franceză și în alte limbi europene, deocarece ținem la diversitate, la menținerea în România a acestei diversități, atât lingvistice cât și culturale. Franceza nu este doar o limbă de cultură, franceza este o limbă internațională, o limbă a instituțiilor internaționale și consider că ea trebuie să-și regăsească și în România această poziție importantă.  Nu doar numărul de francofoni este important, ci și nivelul de cunoaștere a limbii.

 

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: