Declarație politică: Educația între frică și umilință

DECLARAŢIE POLITICĂ

(21.05.2015)

Educația între frică și umilință

 

Stimate Domnule Preşedinte,

Stimaţi Colegi,

 

La finalul săptămânii trecute, am participat la întâlnirea organizată de Organizația PNL Bacău cu reprezentanți ai domeniului Educație din județele Moldovei, dezbaterea constituind un moment remarcabil în parcursul Școlii românești, pe care ni-l dorim cu toții ancorat în realitățile și nevoile societății noastre.

Am convenit, alături de cadre didactice din  învățământul preuniversitar și universitar, studenți, părinți, că o „nouă viziune în Educație”, așa cum este stipulat în Programul PNL pentru Educație și Cercetare, pornește de la respectarea Legii Educației Naționale, a principiilor acesteia, cărora li se adaugă, așa cum este firesc, o serie de priorități strategice, înscrise în Programul de guvernare al PNL.

Printre subiectele de mare interes s-au aflat: finanțarea sistemului, asigurarea gratuității învățământului general obligatoriu și, în consecință, respectarea prevederilor constituționale, adaptarea curriculei la nevoile elevilor (de exemplu, o curriculă adaptată copiilor cu dizabilități), orientarea școlară și profesională specializată și asistența psihologului școlar, stimularea fiscală a celor care vor să susțina școala, formarea educatorilor conform prevederilor existente în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, respectarea prevederilor acestei legi și respingerea așa-zisei noii legi, scoasă din sertar și impusă de cei care nu țin cont de nevoia de stabilitate și predictibilitate în sistem, racordarea specializărilor la nevoile pieței forței de muncă, depolitizarea și debirocratizarea școlilor și universităților, prevenirea și combaterea abandonului școlar, lupta împotriva violenței în școală, fracturarea învățământului la nivelul verigilor acestuia.

Statutul profesorului în societate este o prioritate în cadrul acestei „revoluții a învățării” pe care o preconizăm, alături de finanțare, stimularea inițiativelor personale constituind o cheie de boltă a succesului Programului PNL pentru Educație și cercetare.

O parte din subiectele dezbătute sâmbătă m-au trimis către un articol de presă citit chiar în acea dimineață care atrăgea atenția asupra unor probleme din sistem. Am avut mereu în minte informația precum doar 39% din copiii care termină liceul obțin diploma de Bacalaureat, preluând apelul unui dascăl care invita cititorii să conștientizeze această tristă realitate, dar și problema lipsei unei  alternative serioase a acestor elevi în şcolile profesionale sau a scăderii dramatice a  numărului studenţilor, la jumătate, în doar trei-patru ani. Experți în educație intervievați definesc școala românească prin cuvinte grele, făcând referire la sentimentul de „frică şi umilinţă” la orele unor „profesori care nu aveau nici talent, nici voinţă să fie dascăli buni şi nici nu iubeau copiii” (Tincuța Apăteanu), aceasta fiind realitatea trăită de cei pe care îi citez dar și de elevii noștri astăzi.

Există încă speranță, am mai regăsit încă profesori care au încredere în legiuitori, în factorii de decizie, care și-au exprimat părerile constructiv, care ne-au încredințat propuneri izvorâte direct din activitatea zilnică la catedră. Vreau, pe scurt, să Vă împărtășesc câteva dintre acestea, având certitudinea că fiecare dintre Dumneavoastră, Stimați Colegi, înțelege situația în care se află sistemul de învățământ:

  • aducerea sumelor alocate elevilor români la același nivel cu cele alocate elevilor aparținând minorităților naționale;
  • extinderea bazei materiale în școli astfel încât învățământul să se desfășoare dimineața, la toate nivelurile;
  • înlocuirea manualelor alternative cu manuale unice gratuite, editate sub egida Academiei Române, care să se găseasă în librării, fără a fi nevoie de comandarea lor la edituri;
  • respectarea principiului descentralizării;
  • revizuirea curriculum-ului astfel încât să primeze calitatea demersului didactic și nu cantitatea de informație (inclusiv reducerea de cel puțin 2 ori a volumului de informație);
  • menținerea numărului de elevi într-o clasă și în momentul trecerii de la ciclul primar la cel gimnazial;
  • încurajarea, la nivel de evaluare a personalului didactic în sistem, a elevilor și dascălilor care cultiva încrederea în sine;
  • notarea cu litere și nu cu cifre care ar elimina tendința de a ierarhiza elevii după media geenrală și ar da posibilitatea acestora de a excela la anumite obiecte;
  • reducerea birocrației;
  • alegerea directorului de școală, prin vot secret, în cadrul Consiliului Profesoral, pentru a sluji interesului școlii;
  • realizarea evaluării unităților școlare de către organisme neutre, neafiliate ministerului de resort.

Școala rămâne cea mai importantă instituție care poate determina, pe termen lung, transformea pe care o așteptăm la nivelul societății românești, de aceea trebuie să ne asigurăm că elevii sunt beneficiarii unui sistem valoros, sănătos și construit pe principii corecte.

Vă mulţumesc.

Prof. univ. DHC Sanda-Maria ARDELEANU

Deputat PNL Colegiul nr.1 Suceava

parlament

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: