La Ziua Culturii Naționale (II)

 

Să ne reamintim: Casa de Cultură de la Suceava

Casa de la Cultura de la Suceava

 

„Printre cele din urmă clădiri realizate și poate cea mai adânc studiată cu grija și dragostea nu numai de a face să răspundă întru totul funcției sale complexe, dar și de a-i imprima un caracter specific, propriu, național și local totodată este „Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava”.

Proiectul, realizat în anul 1969, de către arhitectul Nicolae Porumbescu în colaborare cu arhitecta Maria Vaida, Sergiu Hanganu și arhitectul Gh. Dumitrașcu, deși are la bază un program comun cu celelalte clădiri similare, prezintă particularități atât în plan, cât și în plastica arhitecturală.

Construcția marchează perioada arhitecturală cea mai bogată, în universul Bucovinei și al Maramureșului, unde, pornind de la un studiu aprofundat al formelor arhitecturii moldovenești vechi, autorii au încercat transpunerea lor în contemporaneitate, cu tehnici constructive și materiale noi. În căutările pe care arhitecții le fac pentru găsirea unei expresii proprii arhitecturii, una dintre căi este valorificarea și prelucrarea creației populare și pe acest drum lucrarea este unul din cele mai reușite exemple.

„Construcția cuprinde, pe lângă o sală polivalentă de 800 de locuri, o sală de conferințe și recitaluri de 200 locuri și programul de club, club și sală dans tineret, bibliotecă, compoziții și 7 cercuri de studiu specializate. S-a urmărit o soluție economică într-un volum strâns cu rezolvări modale limpezi, fără circulații inutile, în cadrul tematicii, dar cu o variabilitate de utilizare a spațiului, care deschide posibilități pentru funcționare lărgită în viitor. În același timp s-a urmărit o expresivitate generoasă, cerută de conținutul de idei al lucrării, cât și de amplasamentul din piața centrală a orașului. Cele trei funcțiuni principale – festiv-publică, club și de producție de scenă – s-au rezolvat fără interferență, independent. Efectul de amploare în interior s-a obținut prin interpătrunderi de vederi perspective, care comasează într-un spațiu total partea publică și circulația clubului.”

Spațiilor interioare proporționate pe măsura cerințelor funcționale, dar nu lipsite de calități menite să impresioneze plăcut ochiul spectatorului, le corespunde în exterior o plastică arhitecturală specifică, prin cele patru fațade libere, diferențiate, „fiecare cu personalitatea ei dar prin nimic străină față de celelalte”.

Realizată din beton armat monolit (cu forme prefabricate peste sală și tavanul scenei) și cărămidă, înnobilată cu elemente de plastică arhitecturală și sugestive detalii decorative (finisaje din piatră artificială prelucrată în diverse moduri, mozaic roman cu plăci neregulate de marmură, lambriuri etc.), clădirea exprimă cu sinceritate, dar trecute prin prizma unei spiritualizări personale, atât tehnica nouă cât și formele structurale specifice materialului.

„În expresia arhitecturală s-a căutat îmbinarea organică a spiritualității specifice din nordul țării cu viziunea și cerințele contemporane.”

În cadrul acestui proiect arhitectul își aduce contribuția directă în concepția lucrării și transpunerea sa în proiect de execuție, lucrarea primind o înaltă apreciere atât din partea autorităților cât și a diverselor delegații, specialiști din țară și din străinătate.

Printre delegații străini care au apreciat calitatea arhitecturală a acestei lucrări s-au numărat: președintele Franz Jonas al Austriei, Sir Robert Matthiew – președinte al Uniunii Internaționale a Arhitecților și prof. Paul Mignot, președinte al Centrului de Studii de Arhitectură din Bruxelles, Ministrul Culturii din Elveția (arhitect) și numeroase delegații din Finlanda, Suedia, Austria, Ungaria etc.”

 

Nicolae Porumbescu – Omul și arhitectul

Mircea Grigorovschi (coordonator)

(Editura Dana Art, 2014)

casa de cultura de la Suceava 1

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: